Cazare Moldova 2022 | Oferte Speciale Moldova | Hoteluri Pensiuni Vile Moldova | Moldova Accommodation

Despre regiunea turistica Moldova

Provincia istorica Moldova, fost Principat al Moldovei intre sec XIV-XVIII si care in trecut a inclus Basarabia si Bucovina, este situata in partea de nord-est a Romaniei. Se invecineaza cu Ucraina si Republica Moldova in partea de nord si nord-est, in est cu Transilvania iar in partea de sud cu Valahia.Cele mai importante orase ale Moldovei sunt: Suceava si Iasi, foste capitale ale regiunii.

Moldova este o regiune bine dezvoltata atit din punct de vedere agricol cit si industrial. Suprafete intinse ale regiunii sint cultivate cu vita-de-vie (cele mai importane podgorii fiind la Iasi, Husi, Vaslui, Odobesti, Cotnari) si pomi fructiferi (in judetele Botosani, Vaslui si Iasi) iar cresterea animalelor (in special bovine si ovine) este practicata pe tot cuprinsul Moldovei, dar cu precadere in judetele Suceava si Botosani.

Subsolul contine zacaminte de petrol, gaze naturale si carbuni, zonele de extractie cele mai importante fiind: Comanesti, Moinesti, Berca, Jugureanu.

Moldova se caracterizeaza prin veri racoroase si precipitatii abundente, in schimb in Campia Moldovei mediile anuale sint mai mari (9° C) iar media lunii celei mai calde, iulie, este 20°-21° C, doar cu 4° C mai mici decit in Cimpia Romana. Iernile sint geroase iar cantitatile de zapada sint semnificative.

Manastirile din Nordul Moldovei reprezinta cel mai important punct de atractie al regiunii. Alte puncte de interes turistic: masivele muntoase Rarau, Giumalau si Calimani, rezervatia de magnolii din Botosani, Parcul National (5200 ha) din masivul Ceahlau si Statiunea Durau (judetul Neamt), Potgoria Cotnari, Catedrala Metropolitana si Biserica Sf.Nicolae (Iasi), statiunile Slanic Moldova, Targu Ocna (cel mai mare sanatoriu subteran din Europa aflat in interiorul unei mine de sare) si Poiana Sarata renumite pentru tratamentul in bolile digestive, potgoriile Husi (judetul Vaslui) Nicoresti si Bujoru (judetul Galati) si multe altele.

Scurt Istoric Moldova

Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504. Calitatile umane, cele de om politic, de strateg si de diplomat, actiunile sale fara precedent pentru apararea integritatii tarii, initiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiratia unor ilustri contemporani, iar, gratie traditiei populare, a fost transformat intr-un erou legendar.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit Athleta Christi (atletul lui Christos) iar poporul l-a cantat in balade: Stefan cel Mare, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare.

Dupa uciderea tatalui sau Bogdan, Stefan cel Mare vine cu oaste, ajutat de Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, si - dupa infrangerea lui Petru Aron in tina de la Doljesti, la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava si pe locul ce se chema campia Direptatii, langa cetatea de scaun, intreaba pe toti de fata, daca le este cu voie sa le fie domn. Întreaga adunare in frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, targoveti, ostasi si toata tara proclamara pe Stefan ca domn legiuit al Moldovei in scaunul parintilor si stramosilor lui.

Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare

In vremea lui Stefan cel Mare, Moldova se intindea peste toate tinuturile de la Carpatii rasariteni pana la Nistru. Taranii razesi, proprietari de pamant, erau chemati la solicitarea domnului la oaste in schimbul unor privilegii. Alaturi de ei, un rol important jucau cetele boierilor, care veneau cu osteni de pe mosiile lor, si cetele targurilor, alcatuite din targoveti, care se puteau strange mai repede in caz de nevoie.

Oastea mare a lui Stefan cel Mare era deci o "oaste de tara", la vremea aceea putini fiind lefegii (mercenari). Tara era aparata de cetati ca Soroca, Tighina si Cetatea Alba la Nistru, cetatile Hotinului si Sucevei la Nord, spre Carpati Cetatea Neamtului, iar pe Siret cetatea Romanului.

Tara era stabila politic si bogata. Incursiunile pretendentilor la domnie rare, opozitia boierilor slaba si buna securitate a drumurilor imbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni, sa treaca prin Moldova de la Marea Neagra spre Liov (Lemberg) si invers, aducand din Orient mirodenii, covoare, blanuri, metale si pietre pretioase iar din Apus postavuri si arme.

Vamile culese de la acestia aduceau multi bani in visteria domneasca. Astfel se explica cum a avut Stefan cel Mare mijloace materiale ca sa lupte si sa construiasca fara incetare in lunga lui domnie. Caci el trebuia sa se bizuie numai pe puterile Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sau unguri - nu se putea bizui, si unii si altii voiau sa aiba sub suzeranitatea lor Moldova. Pericolul mare il reprezenta insa expansiunea Imperiului Otoman, care - dupa cucerirea Constantinopolului la 1453 - de catre sultanul Mahomed II Fatah isi continua inaintarea in inima Europei.