De la fondarea localitatii Aiud,
asezarea umana de aici a avut diferite organizari teritoriale. In timpul romanilor
localitatea s-a ridicat la rangul de Pagus - circumscriptie
teritoriala urbana - pentru ca in secolul al XIV - lea sa devina Targ (oras).
In secolul al XVIII - lea, mai
exact in 1716 Aiudul devine capitala Comitatului (judetului)
Alba de Jos, rol pe care il va detine timp de 213 ani, deci
pana in 1929, dupa care ramane oras in judetul Alba. Din 1952
Aiudul devine resedinta raionului Aiud, regiunea
Cluj, pana in anul 1968.
Din acea perioada Aiudul
face parte dintre cele noua localitati urbane ale judetului Alba.
In organizarea sa teritoriala se includ si urmatoarele localitati: Aiudul de
Sus, Magina, Gambas, Pagida, Ciumbrud, Sancrai, Garbova de Jos, Garbovita, Garbova
de Sus.
Aiudul si-a elaborat
statutul orasului in 1992. Un statut mai vechi, din 1934, trateaza orasul Aiud
ca localitate climatica, declarata ca atare de Ministerul Muncii si Sanatatii
din Romania. In anul 1994 Aiudul a devenit municipiu. Conform
Legii Administratiei Publice Locale, Municipiul Aiud este administrat
prin intermediul Consiliului Local ca for legislativ si Primariei ca for executiv.
Etimologia denumirii orasului
Aiud este destul de nuantata intrucat incepand din secolul
al XIII - lea nici un document oficial nu se pronunta consecvent in acest sens.
Astfel se intalnesc pentru aceeasi localitate denumiri latinesti, grecesti,
germane, maghiare sau maghiarizate.
In harta lui Castorius printre
cele 45 de localitati de pe teritoriul Daciei apare si Brucla,
cea mai apropiata localitate de actualul Aiud. O ipoteza este
ca Aiud ar deriva prin anagramare de la numele lui Iuda
Tadeul, in cinstea caruia s-a ridicat biserica Villa Iudae
Thadae (1839). Aiud, apare ca denumire in limba romana in 1854,
dupa ce in 1839 era Ajudu si in 1850 Ajud.
Localitatile apartinatoare orasului sunt mentionate si ele in timp sub diferite
denumiri.
Numeroase vestigii arheologice
vorbesc despre existenta unor asezari omenesti in zona Aiudului
inca din Comuna primitiva (epocile neolitica, a cuprului, bronzului si fierului),
precum si din cea romana si perioada prefeudala. Au fost scoase la iveala urme
de asezari preistorice si cimitire scitice si celtice.
Existenta dacilor este confirmata
prin obiecte de podoaba si monede de argint, care au ajuns in diferite muzee
din tara si strainatate. Epoca romana provinciala ne-a oferit si ea numeroase
vestigii la Aiud si in imprejurimi.
Ca asezare urbana localitatea a fost edificata de catre sasi, probabil colonizati
in Transilvania in jurul anului 1200, pe locul unui sat (mosie)
a Episcopiei romano - catolice din Alba Transilvaniei.
Traditia locala afirma ca primul
edificiu de piatra a fost turnul de paza terminat in anul 1239 (?). A urmat
o biserica in stil romantic (azi pe locul ei este biserica evanghelica) zidita
in 1333 - 1334, concomitent cu o prima fortificatie. Apoi la sfarsitul secolului
al XV-lea s-a zidit o biserica mare, in stil gotic (actuala biserica reformata
calvina) imprejmuita de zidurile si turnurile unei noi cetati, de forma pentagonala.
Prima atestare documentara pastrata
pana azi dateaza din 1293 noiembrie 7, fiind un privilegiu emis de catre regele
Ladislau al IV - lea al Ungariei (1272 - 1290) si confirmat de Andrei al III-lea.
Vreo trei secole Aiudul a fost proprietate a Capitului episcopal
de la Alba Iulia si a coroanei regale maghiare, constituind
adesea (ulterior) un obiect de danii si tranzactii intre principi si nobili.
Prin vechimea sa cetatea si orasul
au fost martore si participante la multe evenimente istorice, precum:
- marea invazie tatara din 1241;
- rascoalele iobagilor din 1437;
- luptele lui Mihai Viteazul din 1600;
- navaliri turco - tatare din 1658, 1659;
- atacuri ale habsburgilor si curutilor in 1704 si 1717;
- rascoala crestin - religioasa din 1758 - 1761;
- miscarile taranesti din 1784;
- valul revolutionar de la 1848 - 1849;
- primului razboi mondial;
- Unirea de la 1 Decembrie 1918;
- evenimentele celui de-al II - lea razboi mondial;
- evenimentele de dupa 1944 si pana astazi.
Documentele si vestigiile expuse
in cadrul muzeelor si depozitate in arhivele din Aiud, Alba
Iulia, Deva, Sibiu, Cluj - Napoca, Bucuresti, Budapesta, Viena, Berlin, Goeteborg
vorbesc despre toate evenimentele, vestigiile, monumentele si cladirile aflate
in zona.