PALATUL CULTURAL ARAD
Palatul Cultural este unul din edificiile cele mai reprezentative,
pentru vizitatorul orasului Arad.
Aceasta impresionanta cladire a fost ridicata intre anii 1911-1913. De atunci
si pana astazi, vizitatorul strain sau autohton ramane impresionat cand se opreste
in fata impozantului monument arhitectonic.
Cladirea etaleaza o diversitate de stiluri. Fatada in stil neoclasic, este ornamentata
cu un fronton sprijinit de masive coloane in stil corintic, iar deasupra lui
strajuieste un turn masiv. Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului
Renasterii italiene. In partea dinspre parc, arhitectul s-a inspirat din elementele
castelului de la Hunedoara,
cladire de inspiratie gotica. Urcand scarile monumentale, vizitatorul intra
intr-un frumos hol lucrat in marmora de Moneasa
si de aici are acces in magnifica sala de concerte.
Facand o incursiune in istoricul Palatului, putem aminti cateva date interesante.
Construirea edificiului a fost initiata inca din anul 1901 de catre Societatea
Culturala KA?Âslcsey din Arad, care a inceput demersurile pentru
a se ridica o cladire care sa adaposteasca muzeul local, biblioteca orasului
si o sala de concerte. Tot atunci s-a preconizat si infiintarea unei galerii
de arta.
Pentru cladire s-a deschis si un concurs la care s-au inaintat 27 de proiecte.
Concursul a starnit un interes atat de mare incat printre participanti s-au
numarat arhitecti din Paris, Berlin si Budapesta. Nici unul dintre proiectele
prezentate nu a corespuns cerintelor autoritatilor locale.
In final s-a apelat la arhitectul aradean Ludovic Szantay ca sa execute un nou
plan al cladirii. A fost ales locul actual si dupa aprobarea definitiva au inceput
pregatirile pentru construirea palatului. Din lipsa de fonduri, lucrarile au
stagnat pana in anul 1910. In toamna anului 1912 constructia palatului era pe
terminate, iar o parte din colectiile muzeului au fost deja mutate in noile
incaperi ale cladirii.
Inaugurarea festiva a avut loc la 25 octombrie 1913. Cu acest prilej a fost
invitata si Filarmonica orasului Arad pentru un concert simfonic festiv in sala
mare a palatului, concert care a cuprins piese de Schubert, Goldmarck, Bizet
si Beethoven. In perioada ce a urmat, publicul aradean, s-a intalnit in sala
de concerte cu numeroase personalitati muzicale din tara si strainatate. Amintim
de faimoasele concerte date de marele tenor Traian Grozavescu, de prezenta lui
Richard Strauss si a lui Bela Bartok si mai ales de prezenta in mai multe randuri
a marelui nostru compozitor si violonist George Enescu. In anul 1931, cu prilejul
implinirii a 50 de ani de viata, in sala mare a palatului, George Enescu a primit
titlul de cetatean de onoare al orasului nostru.
Actualmente, cladirea Palatului Cultural, adaposteste sediile Muzeului Judetean
si ale Filarmonicii de Stat.
TEATRUL DE STAT ARAD
Centrul orasului Arad este dominat de impresionanta artera de circulatie cunoscuta
de toti aradenii sub numele de Bulevard. Una dintre cele mai reprezentative
cladiri este cea a Teatrului de Stat. din Arad. Datorita amplasarii, cladirea
constituie un cap de perspectiva pe Bulevardul Revolutiei, dominand intreaga
artera aradeana.
Aradul, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, cunoaste un avant economic
si cultural deosebit. In acest context se remarca si o efervescenta miscare
teatrala la Arad. In anul 1868, conducerea orasului a luat o decizie ferma referitoare
la construirea sediilor primariei si teatrului.
Aceasta hotarare a fost incurajata de situatia economica deosebita a localitatii
care, in acel moment, era in plina dezvoltare economica. In anul 1874, in cladirea
nou construita, au avut loc primele reprezentatii teatrale. Edificiul a fost
realizat in stil neoclasic, cu trei nivele, cu intrarea principala in axul bulevardului
si marcata de o coloana ce sustine un fronton.
Din momentul inaugurarii si pana dupa al doilea razboi mondial, in aceasta cladire,
au avut loc numeroase manifestari teatrale, atat ale asociatiilor teatrale locale
cat si ale unor trupe consacrate din tara si strainatate. In perioada interbelica,
in partea din fata a cladirii a functionat si un local deosebit, restaurantul
"Palace", local de care aradenii care au trecut pragul varstei de
70 de ani isi amintesc nostalgic.
De-a lungul existentei sale, in interiorul cladirii au avut loc numeroase modificari.
In anul 1948, in urma hotararii luate de autoritatile de stat, la Arad, s-a
constituit Teatrul de Stat, institutie cu o activitate deosebit
de laborioasa pana in momentul de fata.
In anul 1959, teatrul a fost refacut in intregime, ca urmare a unui devastator
incendiu. Cu aceasta ocazie i s-a redat forma originala. Frontonul de pe fatada
principala a fost decorat cu un basorelief executat de sculptorii aradeni Ion
Tolan, Valeriu Brudascu si Emil Vitroel. In 1967, in interiorul teatrului, a
fost amenajata o mica sala de spectacole, cunoscuta de toti aradenii, sub numele
de sala "Studio".
TEATRUL VECHI DIN ARAD
Pentru vizitatorul orasului Arad, unul din edificiile cele mai interesante
este cladirea teatrului vechi, care dainuie in centru orasului de circa 180
de ani. Aceasta cladire trebuie socotita drept primul edificiu de teatru permanent
de pe teritoriul tarii noastre si a fost construita in anul 1817.
In arhivele aradene a fost descoperita o petitie a proprietarului cladirii
Iacob Hirschl, din care reiese ca acest edificiu exista inca din luna mai 1817.
Cladirea a fost ridicata in stil neoclasic.
Data exacta a inaugurarii nu se cunoaste inca. Este sigur ca in toamna anului
1817, in luna noiembrie, aici si-a desfasurat activitatea trupa de teatru german
condusa de Cristofor Kun.
Primul eveniment de seama al teatrului, imediat dupa inaugurare, a fost prezentarea
pe scena Thaliei, la 27 februarie 1818, a unui spectacol in limba romana, de
catre elevii Preparandiei aradene manifestare, care se incadreaza in randul
primelor reprezentatii teatrale romanesti in tara noastra. Departe de a fi un
act cultural izolat, reprezentatiile au fost continuate in anii urmatori. Existenta
unei cladiri permanente, in decursul anilor, a adus pe scena salii de spectacole
numeroase trupe de prestigiu si o serie de artisti ca DerynnA?© in 1818,
Treuman in 1845, sau Johan Strauss fiul in concertul din 1847.
Anii de dupa 1848 reprezinta perioada cea mai rodnica din istoria vechiului
teatru. In aceasta perioada, demn de remarcat este faptul ca, in anii 1868,1870
si 1871, pe scena teatrului au poposit la Arad, in turnee triumfale, formatiile
teatrale romanesti conduse de Mihai Pascaly si Matei Millo. In cadrul acestor
trupe activa ca sufleur si marele nostru poet Mihai Eminescu. In anul 1873 vechiul
teatru al lui Hirscl se inchide. Aceasta se datoreste faptului ca in 1874 se
deschide stagiunilor sala de spectacole din actualul teatru.
In 1907, la 30 noiembrie, in cladirea vechiului teatru, se inaugureaza primul
cinematograf din Arad, sub denumirea de "Urania", unul din cele mai vechi cinematografe
din tara. In sala cinematografului "Urania", la 16 aprilie 1913, are loc prima
reprezentatie a unui film romanesc si anume "Razboiul Independentei".
Filmul a fost rulat timp de patru zile consecutive, cu cate patru reprezentatii
zilnice. In anul 1917, sala de spectacole, a primit forma pe care o are in zilele
noastre. Odata cu aparitia filmului sonor, cinematograful "Urania" se inchide,
fiindca sala nu corespundea noilor conditii de proiectie, prezentand pericol
de incendiu. La 1 Decembrie 1933, cinematograful "Urania" se redeschide, avand
pe ecran un film sonor cu celebrii Pat si Patachon. Cinematograful isi continua
activitatea pana in anii 80, cand este inchis, datorita starii precare a cladirii.
In momentul de fata, cladirea se afla in patrimoniul autoritatilor locale, care
si-au propus sa restaureze acest valoros edificiu cultural aradean si sa-i redea,
pe cat va fi posibil, aspectul initial.
Dezvoltarea edilitara deosebita pe care o cunoaste Aradul in secolul al XIX-lea
contribuie, practic, decisiv la transformarea sa dintr-un oras medieval intr-unul
modern. Majoritatea cladirilor ridicate in aceasta perioada au fost construite
in stil neoclasic, eclectic sau secession, ceea ce confera arhitecturii orasului
un aspect deosebit de unitar. Zona centrala a orasului a polarizat majoritatea
functiilor urbane: cele mai multe apartamente, cele mai importante dotari comerciale,
culturale, sanitare, administrative, de invatamant etc.
In acest context apare, in centrul orasului, zona arhitectonica pe care aradenii
de atunci au botezat-o "Piata Pompierilor", nume sub care este
cunoscuta si astazi. Acest nume i-a fost dat de la faptul ca in zona a existat
sediul unitatii de pompieri voluntari civili din Arad, infiintata inca in 1835
si mai ales datorita existentei Capelei Sfantului Florian,
patronul pompierilor.