Salina artificiala
de la Brasov
Municipiul Brasovul ar putea fi o statiune balneoclimaterica, doarece sapte
tone de sare stau la dispozitia brasovenilor care sufera de afectiuni ale aparatului
respirator. Centrul Civic din Brasov, de cateva zile, functioneaza prima salina
artificiala din judet. O sedinta de aproape o ora in grota salina este egala
cu o zi petrecuta la mare.
Sarea din grota provine din muntii Himalaya, de la o salina din Polonia si din
Marea Moarta. Proprietarii au ales sarea din aceste locatii pentru ca aceasta
este cea mai bogata in minerale din lume. Climatul camerei contine iod, potasiu,
magneziu calciu, brom si sodiu. Toate au un efect extrem de calmant ce reduce
oboseala si stresul.
Investitia in acesta afacere a ajuns la 20.000 de euro. Tinerii afaceristi vor
sa devina singurii importatori de panouri de sare din tara. Acestea pot fi folosite
in amenajari interioare in orice spatiu de la camera copilului pana la salile
de conferinta ale hotelurilor.
O sedinta la grota salina costa doar 13 lei. Acesta face bine atat sanatatii
cat si relaxarii sistemului nervos si a organismului. Elevii, studentii si pensionarii
au reducere. Acestia vor intra la o sedinta cu doar 10 lei. Cei care calca pentru
prima data in grota au reducere 50%. Un abonament de 5 sedinte ajunge la 55
de lei iar unul lunar care permite accesul nelimitat costa 150 de lei.
Sursa: Brasovul Tau
Trenul de epoca „Dracula Expres”,
un cadou pentru brasoveni si turisti
Trenul este o adevarata bijuterie de epoca si are o valoare inestimabila.
In alcatuirea sa intra doua locomotive si trei vagoane, toate restaurate si
reconditionate de specialistii societatii Regiotrans. Important este faptul
ca aspectul lor initial a fost respectat intru totul. Este vorba despre o
locomotiva Pacific 231065, construita la uzinele Maffai din Germania, in anul
1922, care si in 2008 se prezinta in conditii foarte bune. Ea reprezinta un
unicat la nivel european, dupa cum a explicat inginerul Radu Bellu, specialist
si istoric al cailor ferate. Cea de-a doua locomotiva este din seria 230516
si a fost fabricata in Romania, la uzinele Malaxa, in anul 1934. Primul dintre
vagoane este unul de exceptie. Este vagonul-salon construit in 1934 pentru
regele Carol al II-lea, la uzinele Astra din Arad. El este organizat dupa
cum urmeaza: un salon pentru servirea mesei, cusete pentru dormit si chiar
o instalatie de baie cu cada si cu toate cele necesare pentru igiena personala
a calatorilor de lux.
Opulenta din acest vagon va raspunde cu siguranta exigentelor celor mai pretentiosi
turisti. Cel de-al doilea vagon a fost fabricat in 1924, in Italia, la uzinele
Ernesto Breda din Milano. Ultimul vagon a functionat in perioada interbelica,
in trenurile Pullman Orient Expres, pe relatia Bucuresti - Paris si a fost
foarte cautat pentru confortul lui. Ultimele doua vagoane sunt de clasa I.
Au compartimente spatioase, cu mocheta pe jos si cate sase locuri tapitate
cu un plus rosu, de foarte buna calitate. Ele sunt incalzite cu aburul de
la locomotive. Remarcabil este faptul ca in fiecare compartiment, calatorii
au la dispozitie un regulator de caldura care le permite sa-si aleaga temperatura
dorita.
Vagoane refacute in timp record
Inaugurarea trenului „Dracula Expres” este o mare realizare pentru
turismul feroviar romanesc si in special pentru turismul judetului Brasov.
Costel Comana, patronul firmei Regiotrans, a rezumat in cateva cuvinte implicarea
in acest proiect: „Ne-am implicat din toate punctele de vedere. In primul
rand, material. Apoi, prin oamenii care au participat inclusiv cu sufletul
la reconstructia acestor vagoane si la restaurarea lor.
Fecare a pus munca fizica dar si mult suflet in acest proiect. A trebuit sa
refacem cele trei vagoane intr-un timp foarte scurt, in circa 45 de zile.
A fost destul de greu, pentru ca am tinut neaparat ca anumite repere sa fie
pastrate in original si atunci am fost nevoiti sa le luam pe rand, sa le scoatem,
sa le lustruim, sa le conservam, sa le restauram si sa le punem la loc. Lucrarile
au costat 600 de mii de lei, bani alocati din bugetul Consiliului Judetean
Brasov”.
Trenul este deservit de trei persoane
Trenul este condus de mecanici cu experienta, printre putinii ramasi in domeniul
locomotivelor cu aburi, adevarate exemple de profesionalism. Locomotivele
consuma carbune. La un drum, ele „inghit” trei-patru tone de carbune
si aproape 20 de metri cubi de apa. Cel mai greu incercat pe o asemenea locomotiva
este fochistul, care nu inceteaza sa bage pe foc lopetile cu carbune.
In acelasi timp, el este obligat sa priveasca pe fereastra semnalele si sa-i
anunte mecanicului tot ce se intampla pe partea sa. Cel mai important personaj
este mecanicul de locomotiva, cel care raspunde de bunul mers al trenului,
de punerea lui in miscare, de urmarirea semnalelor si oprirea in statii. Pe
langa cei doi mai exista un sef de tren, cel care da semnalul de plecare,
raspunde de siguranta calatoriei si de manevrele care trebuie facute in gari
sau pe traseu. De la el calatorii isi vor putea cumpara bilete. Deocamdata
nu se cunoaste pretul acestora. El va fi stabilit de comun acord de catre
partenerii proiectului - Consiliul Judetean, Regiotrans si Societatea de Turism
Feroviar. Pana la acel moment, trenul va circula gratuit sambata si duminica,
urmand sa faca o cursa dus-intors, la orele pranzului.
Avand in vedere solicitarile in numar foarte mare ale brasovenilor de a se
plimba cu trenul de epoca „Dracula Expres”, Consiliul Judetean
Brasov a stabilit ca incepand cu acest weekend accesul calatorilor sa se faca
pe baza de inscrieri, la Ghiseul REGIOTRANS din Gara Brasov (primul ghiseu
de pe partea stanga a incintei garii).
Cei care doresc sa mearga cu trenul de epoca trebuie sa se prezinte in orice
zi la ghiseul mentionat si sa se inscrie pe un tabel.
In momentul in care locurile pentru cursele din saptamana respectiva sunt
ocupate, calatorii inscrisi peste numarul maxim admis vor fi reprogramati
pentru saptamana urmatoare. Practic, in momentul inscrierii, fiecare persoana
va sti ziua in care va calatori cu trenul.
Incepand cu ziua de joi a fiecarei saptamani, persoanele programate vor putea
veni la Ghiseul REGIOTRANS sa-si ridice biletul GRATUIT in baza caruia se
vor urca in tren.
Pentru fiecare cursa este disponibil un numar LIMITAT de locuri - 84 de locuri
in compartimente, care pot fi completate pana la 100, in cazul in care exista
persoane dornice sa calatoreasca in picioare.
In fiecare saptamana se efectueaza doua curse, una sambata si una duminica,
al caror traseu este, de regula, Brasov - Zarnesti si retur. Totodata, exista
posibilitatea ca trenul sa mearga pe traseul Brasov - Intorsura Buzaului si
retur.
Sambata, 17 mai 2008, „Dracula Expres” va circula de la Brasov
la Intorsura Buzaului si retur, cu plecare la ora 10.05.
Duminica, 18 mai 2008, „Dracula Expres” va circula de la Brasov
la Zarnesti si retur, cu plecare la ora 9.00.
Sursa:
www.brasovtourism.eu
In urmatorii ani, Brasovul
isi va schimba fata
Dezvoltarea urbanistica a unui oras sau judet se face pe baza unor studii, proiecte
si planuri elaborate de specialisti in decursul mai multor ani. Indiferent de
lucrare - alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare, halda de gunoi,
drumuri etc. - executia acesteia trebuie sa aiba la baza un studiu de urbanism
aprobat sau un plan urbanistic care sa motiveze respectiva interventie.TRANSILVANIA
EXPRES a stat de vorba cu reprezentantii celor doua institutii publice locale
implicate direct in dezvoltarea orasului si a judetului, Primaria si CJ Brasov.
Pentru a afla planurile de viitor ale edililor am stat de vorrba cu directorul
executiv al Directiei Tehnice din Primarie, Radnoti Attila si cu arhitectul
sef al judetului, Mihai Sarbu.
Ocolitoarea, o necesitate
Proiectul pentru ocolitoarea Brasovului a fost demarat inca din anii ´70.
Insa, traficul din municipiu a cunoscut o crestere spectaculoasa. In 1950, in
Brasov, erau 4.000 de vehicule, in ´70 - 10.000, iar in 1989 circulau,
numai in municipiu, 25.263 de masini. Daca s-ar fi pastrat acelasi ritm de crestere
anterior anilor ´90, in 2035 Brasovul trebuia sa aiba 70.000 de autovehicule.
Evenimentele din decembrie 1989 au schimbat, insa, lucrurile radical. Daca,
in 2000, numarul masinilor ajunsese deja la 82.000, in 2005 acesta era de 132.000.
"Daca numarul de masini mai creste cu 50.000, in numai cinci ani ajungem
la gradul de saturatie. Pur si simplu ne vom bloca. Deci, primul lucru pe care
trebuie sa-l facem este acela de a scoate traficul greu din oras. Avem peste
30.000 de vehicule care traverseaza zilnic Brasovul".
"Toate drumurilor nationale converg spre Brasov, iar noi nu avem, din cauza
amplasamentului, o posibilitate de inelare, cum s-a procedat in alte orase mari.
Asa ca suntem obligati sa legam penetratiile pe care le avem: DN1, DN1A, DN11,
DN13 si DN73", spune directorul executiv al Directiei tehnice din Primaria
Brasov, Radnoti Atilla. Daca o suprafata carosabila e distrusa mai mult de o
treime, peticirea acesteia nu mai are rost. In 2005, cu fonduri de cinci sase
ori mai mari decat in alti ani, s-a reabilitat imbracamintea asfaltica deja
existenta si a fost prima iarna cand nu s-au mai semnalat gropile imense din
anii trecuti. Pe de alta parte, reparatiile devin inutile daca, pe timp ce trece,
traficul se intensifica si se suprapune cu cel din interiorul orasului.
"Din cele peste 30.000 de vehicule care circula zilnic prin municipiu,
aproximativ jumatate n-au interese directe in oras. Daca nu se realizeaza ocolitoarea,
practic ne sufocam. Prima etapa, intre Darste si str. Zizinului, aproximativ
patru kilometri, va fi gata in acest an. Pana se realizeaza urmatorul tronson,
masinile vor circula pe drumul CET-ului pana pe str. Harmanului. Circulatia
spre Bacau inseamna 21% din total", afirma Radnoti. Pentru urmatorul tronson,
intre DN11 si DN13, s-a declarat deja utilitatea publica, se cunosc proprietarii,
astfel ca vor fi demarate exproprierile. Din momentul in care vor fi obtinuti
banii necesari, in maximum doi ani, va fi finalizat si acest tronson. Apoi,
cu cele 50 milioane de euro de la Banca Mondiala, se va realiza si traseul de
dincolo de Harman, intre DN13 si DN1. Si aceasta etapa ar putea fi incheiata
tot in circa doi-trei ani.
Vor fi modernizate 23
de strazi
"Asta va vedea brasoveanul in 2008-2009, jumatate din trafic se va desfasura
in afara orasului, iar cosmarul multor locuitori care domicileaza pe strazile
Saturn, Vlahuta, Garii si, mai ales, Aurel Vlaicu, va disparea", preconizeaza
directorul executiv. La o circulatie normala, durata de serviciu a unei strazi
se incadreaza intre 8 si 12 ani.
La Brasov, ultimele modernizari s-au facut in anii ´80, cele de pe Calea
Bucuresti si Zizin. BERD-ul a acordat un imprumut pentru modernizarea integrala
a 23 de strazi, incepand din vara acestui an. Vor fi reabilitate inclusiv retelele
de apa, canal si gaz si vor fi coborate retelele aeriene in subteran. "Suntem
in faza de a desemna consultanta, urmand o licitatie internationala. Dupa ce
le aducem la standarde europene, cel putin 10 ani nu vom mai avea treaba cu
ele. In paralel cu aceste modernizari, din fonduri bugetare locale vom repara
un numar important de strazi. In plus, in buget exista bani pentru zone verzi,
jocuri pentru copii, mobilier urban s.a.", afirma Radnoti.
Stupini, integrat in municipiu
In investitiile pe 2006 au fost incluse si Proiecte Urbanistice Zonale - PUZ
- aprobate pentru constructii. In primul rand, chiar daca se pretinde, deja,
ca unul dintre cartierele Brasovului, municipalitatea si-a propus integrarea
Stupiniului in municipiu. Apoi, se va actualiza Planul Urbanistic General -
PUG - al Brasovului si vor intra in atentia edililor zone precum cele dintre
DN13 - str. Strunga Mieilor - paraul Ghimbasel, str. Lanii - str. Albinelor
- str. Plugarilor - paraul Ghimbasel, str. Albinelor - str. Nicovalei - limita
intravilan, str. Fagurelui, str. Fanarului, str. Castanilor - str. Iuliu Maniu
- str. Al. I. Cuza - str. Sitei - str. Mihai Viteazul si zona istorica Schei.
De asemenea, vor fi reabilitate unele zone pietonale din centrul istoric, se
vor demara lucrarile pentru canalizarea Stupinului, vor fi construite treceri
de nivel pe strazile Fundatura Harmanului si Lunga si vor fi continuate investitiile
incepute anul trecut. Si bariera de pe soseau va disparea in acest an, devierea
circulatiei facandu-se pe langa calea ferata, pe sub pasajul spre Calea Fagarasului.
In zona Lubrifin si IUS vor fi cartiere de locuinte, la Hidromecanica - Centrul
Civic vom avea un complex multifunctional, locuinte, hotel, banci, iar la Temvar
va fi ridicat un macro-mall. Primele doua zone ale Brasovului, care vor cunoaste
o dezvoltare mai pronun-tata, sunt cele din Stupini si Tractorul, unde constructiile
vor ajunge pana la unitatea militara. "Cu cat vom avea cai de acces mai
bune intre localitatile din jurul Brasovului si municipiu, vom avea un aeroport
si o autostrada, cu atat dezvoltarea orasului va fi mai rapida", incheie
Radnoti Atilla.
Autostrada revigoranta
"Ca strategie, prioritatea noastra trebuie sa fie, de exemplu, dezvoltarea
urbanistica a zonei adiacente autostrazii. Din pacate, deocamdata cel putin,
nu avem nici un studiu prin care judetul Brasov sa puna la dispozitia potentialilor
investitori o situatie cu zonele aferente. Exista doar un plan de amenajare
a teritoriului interjudetean pentru intregul traseu al autostrazii Transilvania,
care defineste in linii mari acest lucru. Noi avem nevoie de un plan urbanistic
de zona, ca sa stabilim clar directiile si intentiile de dezvoltare pentru viitorul
conglomerat urban. La fel ar trebui sa definim si strategia pentru zonele adiacente.
Mai ales ca noi asteptam de la autostrada asta sa ne rezolve foarte multe din
probleme.
Dau un exemplu. Autostrada poate sa revigoreze o zona ramasa in urma, asa cum
e portiunea dintre DN1 si DN13, zona Rupea. De-acolo putem chiar sa facem o
sosea rapida pana la autostrada. Pe urma infrastructura in zona respectiva",
spune Mihai Sarbu, arhitectul sef al judetului.
Sistem
de Informatii Geografic
Sarbu crede ca nu este normal ca investitorii sa se calauzeasca dupa principiul
"terenul cel mai ieftin este si cel mai bun". "Noi nu facem decat
sa-i multumim lui Dumnezeu ca a venit un investitor, dar isi pune fabrica acolo
unde a hotarat el. Nu trebuie sa mai avem practica de pana acuma, in care fiecare
isi face o fabrica acolo unde vrea. Inainte de a cumpara, trebuie sa-l avertizam
ca numai anumite terenuri sunt destinate industriei. De exemplu, cand s-a facut
Fabrica de zahar Bod, proprietarul sas a construit-o pe un teren mlastinos si
neproductiv. Nu a construit pe cel mai bun teren din Bod, ci pe cel mai prost.
La noi nu conteaza. Criteriul de baza este sa fie ieftin, dar sa fie aproape
de o retea electrica, de gaz si langa o apa. De aceea, insist sa avem GIS-ul
judetului (n.r. - Sistem de Informatii Geografic). Pentru ca pe acesta avem,
inclusiv, retelele majore de gaz, curent electric, telefonie etc., si putem
dezvolta o zona cu cheltuieli minime. Oriunde in Europa, ca sa primesti un investitor,
comunitatile locale intervin si creeaza facilitatile. Niciodata investitorul
n-o sa-si aduca singur curentul, apa, canalul. Toate i se aduc la poarta. Din
aceasta cauza, relativ putini oameni au investit in Romania. Daca vin intr-un
oras terenurile sunt foarte scumpe, iar in mediul rural costurile pentru utilitati
sunt foarte ridicate. Consiliul Judetean a intervenit anii trecuti, in cazul
Ina Schafler, de exemplu, si la puterea financiara pe care o are a reusit sa
construiasca o «bretea» intre drumul care merge la Ghimbav si cel
catre Cristian. Avem nevoie de o finantare adecvata si, in doi ani, am putea
finaliza studiile necesare", afirma Sarbu.
Avem
nevoie de o imagine globala!
"Un studiu din 1993 spune ca in Brasov ar mai fi trebuit 1.000 de sali
de clasa. Dezvoltarea reala a orasului a facut ca pana in 2004, Brasovul sa
scada cu aproximativ 50.000 de locuitori. Este un exemplu prin care vreau sa
atrag atentia asupra responsabilitatii cu care se fac aceste studii. Brasovul
trebuie sa arate astfel incat cel care trece pe-aici sa vrea sa se intoarca.
Sa vada o bucatica a Cetatii Brasovului, Tampa, sa avem un panou intr-o parcare
civilizata cu monumentele din Brasov, cu Poiana. Cand le avem pe toate, putem
discuta pe bucatele. Noi facem bucatelele acuma, dar nu avem imaginea globala",
incheie Mihai Sarbu.
Investitii
futuriste
Printre intentiile edililor brasoveni s-au numarat de-a lungul anilor mai multe
investitii. Din pacate, cele mai multe au ramas in stadiul de proiect sau numai
de idee. Incepand de la constructia unui tunel pe sub Tampa si pana la amplasarea
unei telegondole intre Gara CFR si Poiana Brasov. Tot in faza de discutii s-au
aflat deschiderea circulatiei auto atat pe aleea de sub Tampa, cat si pe pietonalul
de Dupa Ziduri. Chiar si Drumul Vechi spre Poiana se pare ca intr-un viitor
nu prea indepartat, va fi destinat circulatiei rutiere. Si pentru Centrul Civic
au fost oferite tot felul de solutii, cea mai vehiculata fiind constructia unor
zgarie-nori.
Sursa:
www.transilvaniaexpres.ro Cristian STOICHICI
