Bucuresti date cronologice | Date istorice
Bucuresti
Pana la 1800 i.H.: se face remarcata existenta omului in cateva
zone ale unor cartiere cunoscute azi ca Dudesti, Lacul Tei, Bucurestii-Noi, Giulesti-Sarbi,
Mihai Voda etc.
1800 - 800 i.H.: in urma sapaturilor efectuate in cartierul Tei
se atesta urmele unor asezari, despre care se presupune ca ar fi din epoca bronzului.
800 -100 i.H.: in cartierele
Herastrau,
Radu
Voda, Damaroaia, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda si in Popesti-Leordeni
si Popesti-Novaci au fost descoperite urmele mai multor asezari geto-dacice si
o presupusa resedinta a lui Burebista.
Secolele III - X: au fost descoperite cateva locuinte dacice,
chiar daco-romane la Bucurestii-Noi, Tei, Militari, precum si niste unelte, ceramica,
obiecte de podoaba, monede gasite la Crangasi, Ciurel, Fundenii Doamnei, Baneasa,
Straulesti, care dovedesc existenta omului in zona si dupa anul 271 (dupa retragerea
administratiei si armatelor romane din Dacia).
Secolele X - XIII: La Curtea Veche,
Baneasa,
Ciurel, Damaroaia,
Colentina, se descopera vestigii din aceasta
perioada de cristalizare a societatii feudale.
20 septembrie 1459: Vlad Tepes, domnitorul Tarii
Romanesti pomeneste pentru prima oara numele de
Bucuresti intr-un
act prin care intareste proprietatea unor boieri.
14 octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca
Bucuresti sa fie una din resedintele domnesti ale Tarii Romanesti.
1558 - 1559: La Curtea Veche se construieste Biserica Domneasca.
Aceasta ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu este
cel mai vechi salas
de cult din Bucuresti, pastrat in forma lui originala.
1659: In timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucuresti devine
capitala Tarii Romanesti.
1661: Pe o portiune a ulitei Targului de Afara (azi Calea Mosilor),
se face prima incercare de pavare a strazilor cu piatra de rau.
1694: Se infiinteaza
Academia Domneasca de la Sf.Sava,
fiind prima scoala superioara din Tara Romaneasca.
1702: Pe mosia vaduvei Mogos, Constantin Brancoveanu inalta Palatul
Mogosoaiei, edificiu de mare valoare arhitecturala. Azi se gazduieste aici Muzeul
de arta feudala brancoveneasca.
1704: Spatarul
Mihai Cantacuzino construieste
Spitalul Coltea, cel mai vechi asezamant de acest fel din Bucuresti, care dupa
ce va fi avariat de incendiu si de cutremur, va fi demolat si reconstruit. (Edificiul
actual se ridica dupa 1888.)
1720 - 1722: Marele logofat Iordache Cretulescu si sotia sa Safta
(una din fiicele domnitorului Constantin Brancoveanu) inalta
Biserica
Cretulescu.
1724: Se ridica Biserica Stavropoleos, considerata o bijuterie
arhitecturii religioase.
1760 - 1782: Sunt atestate breslele mestesugaresti pentru croitori,
cizmari, cavafi (pantofari si cizmari, ce fac incaltaminte de calitate inferioara),
cojocari, panzari, salvaragii (croitori de pantaloni largi, turcesti, numiti "salvari"),
zabunari (croitori de "zabune", adica de haine barbatesti lungi, cu
sau fara maneci, din bumbac sau lana, impodobite cu cusaturi), blanari, ilicari
(croitori de "ilice", adica de pieptari, de obicei din postav rosu sau
negru.
1765 - 1766: Iau fiinta primele manufacturi, care produc hartie
la Fundeni, postav la Pociovaliste.
1779: Se amenajeaza primele cismele publice in oras.
1798: Recesamantul inregistreaza 6.006 case si 30.030 locuitori.
1808: Se construieste
Hanul lui Manuc. In
1812 aici se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia.
1831: La recesamant se numara 10.000 case si 60.587 locuitori.
31 decembrie 1852: Are loc spectacolul inaugural in cladirea
recent construita a
Teatrului National, care poate gazdui 1.000
de spectatori.
1854: Se inaugureaza
Gradina Cismigiu, despre
care germanul Ferdinand Lassalle scrie ca "intrece cu mult tot ce poate arata
Germania".
1857: Este primul oras in lume care introduce iluminatul cu petrol lampant.
(La Viena abia in 1859 se va aplica aceasta inovatie).
1859: Dupa unirea celor doua principate, in luna februarie Al.
I. Cuza isi face intrarea in Bucuresti, care devine capitala celor doua principate
unite. Domnitorul isi stabileste resedinta in Palatul de la Podul Mogosoaiei.
1859: Se pun bazele Cimitirului "Serban Voda" (Bellu).
Aici se odihnesc mari reprezentanti ai literaturii ca:
Mihai Eminescu,
George Cosbuc, Panait Cerna, Stefan Octavian Iosif, Panait Istrati, Petre Ispirescu,
Emil Garleanu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Marin Preda, Nichita
Stanescu, dar si aviatorul Traian Vuia, constructorul primului avion din lume.
1860: Incepe pavarea strazilor cu piatra cubica in locul bolovanilor
de rau.
1866: Ia fiinta Societatea Academica.
1868: Are loc primul concert al Societatii Filarmonica din Bucuresti.
1868: Casa Capsa deschide cofetarie si restaurant, apoi in 1881
- printre primele din Europa - si o cafenea, toate cele trei fiind locuri deosebit
de agreate de Bucuresti.
1869: Se inaugureaza linia de cale ferata Bucuresti - Giurgiu,
precum si Gara Filaret, prima gara din capitala (incepand din 1960 va deveni autogara).
1869 (decembrie): Se inaugureaza
Universitatea Bucuresti.
Initial cladirea gazduieste si alte institutii: Senatul, Academia Romana, Biblioteca
Centrala, Scoala de arte frumoase etc.
1872: Se da in exploatare prima linie de tramvai cu cai ("tramcar").
Circula pa traseul Gara de Nord - Calea Grivitei - Strada Luterana - Teatrul National
- Piata Sfantul Gheorghe (dupa multe decenii de exploatare ultimele tramcare se
retrag din circulatie in 1929)
25 septembrie 1872: Se inaugureaza Gara de Nord (pe atunci "Gara
Targovistii"), si se da in exploatare
linia ferata Bucuresti - Ploiesti.
1873: Incepe sa functioneze "
Grand Hotel du Boulevard"
(azi "Bulevard"), care este unul din cele mai vechi hoteluri din Bucuresti.
1877: Orasul numara 177.302 locuitori.
1878: Exista 31.303 case. Frecventa culorilor folosite la acestea
se prezinta in urmatoare ordine: negru, albastru, galben, verde, rosu.
1880 - 1883: Se amenajeaza cursul Dambovitei, i se adanceste
albia, se asaneaza lunca, astfel se poate intreprinde o vasta retea de canale
pentru a drena apele menajere si cele de ploaie.
1882: Se introduce lumina electrica. prima instalatie intra in
functiune la
Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde este
alimentat si
Palatul Cotroceni, apoi urmeaza Teatru National
si Gradina Cismigiu.
1884: Apare ziarul Universul, primul mare cotidian romanesc.
1884: Se instaleaza prima linie telefonica de stat, intre Ministerul
de Interne si Posta Centrala.
1885: Se finiseaza cladirea Bancii Nationale.
1885: In Cotroceni se inaugureaza
Gradina Botanica.
1888: Ateneul Roman isi deschide portile. Sala
de concerte dispune de 1.000 locuri. Edificul devine o prezenta emblematica pentru
capitala.
1889: Se instaleaza prima centrala telefonica cu un numar de
5 abonati asigurand legatura intre Parlament si ministere.
1889: Exista 12 poduri peste Dambovita, dintre care 7 de piatra
si 5 din fier.
1893: Se inalta
Palatul Cotroceni inconjurat
de un parc cu vegetatie bogata. Azi in incinta palatului functioneaza si Muzeul
National Cotroceni.
1893: Isi incepe activitatea Foisorul de Foc. Fiind inalt de
30 m, este utilizat ca post de pompieri si rezervor regulator pentru reteaua de
alimentare cu apa a orasului. Din anul 1963 functioneaza ca
Muzeul National
al Pompierilor.
1894: Se inaugureaza prima linie de tramvai electric pe ruta
Bd. Cotroceni - Obor, fiind printre primele din Europa.
1895: Concomitent isi deschid portile doua edificii monumentale,
Palatul Justitiei - pe malul Dambovitei, iar Ministerul de Agricultura si Domenii
- in vecinatatea Spitalului Coltea.
1900: La finele acestui an, se da in fuctiune Palatul Postelor,
fiind azi Muzeul National de Istorie a Romaniei
1906: Orasul Roma daruieste orasului Bucuresti monumentul "Lupoaica Romei"
care acum se afla in Piata Romana.
1908: Se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie
Naturala "Grigore Antipa" in care functioneaza acesta si in prezent.
1909: Se aduce la Bucuresti primul automobil electric cu acumulatoare
(fabricate in Germania), fiind folosit la transportul marfurilor.
1909: Se dechide
Cinema Volta, cu prima sala
amenajata pentru reprezentatii cinematografice.
1914: Se infiinteaza
Muzeul Militar National.
Dupa mutari succesive, in anul 1986 se stabileste in actuala cladire.
1925: Se inaugureaza prima linie de autobuz intre Bariera Calarasi
- Piata Sfantu Gheorghe.
1927: Se da in folosinta centrala telefonica automatica cu un
numar de 3.000 abonati.
1928: Radiodifuziunea incepe in mod regulat emisiunile pe unde
medii, apoi si pe unde scurte. Azi Studioul de Radio are o sala de concerte cu
600 de locuri.
1933: O societate americana construieste Palatul Telefoanelor
pe Calea Victoriei.
1935 - 1936: Din beton armat si granit se face Arcul de Triumf
construit initial din lemn si stuc in anul 1922. Monumentul (inalt de 27 m) este
dedicat victoriei armatelor romane in primul razboi mondial.
1936: Sociologul Dimitrie Gusti infiinteaza Muzeul Satului, unul
dintre primele muzee etnografice din lume.
1936: Se amenajeaza
Parcul Herastrau intins
pe 187 ha; dispune de un lac de 77 ha, unde pot fi practicate sporturi. Aici exista
si un teatru de vara; se gasesc baze sportive, dar si locuri de distractie pentru
copii.
1937: Se termina constructia Palatului Regal (inceput in 1930),
in aceasta locatie azi functionand
Muzeul National de Arta care
cuprinde Galeria nationala, Galeria universala cu sectiile de arta feudala, grafica
si atelierul de restaurare.
8 iunie 1938: In Parcul National Carol II (acum Herastrau), la
intrarea dnspre Arcul de Triumf, se deschide
Pavilionul Televiziunii.
Emisiunile incep la orele 19,00: oricare vizitator poate sa-si transmita vocea
si imaginea pe un ecran, platind o anume taxa. Aparatura adusa de Philips constituie
"cel mai modern post de emisiune al lumii".
1939: Se inaugureaza Academia Militara, care dispune de numeroase
sali, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca etc.
1948: Aeroportul Baneasa isi incepe activitatea.
Cladirea are o cupola caracteristica din beton armat si un hol cu un imens perete
de sticla spre pista, astfel pasagerii pot urmarii decolarea si aterizarea avioanelor.
1949: Prima linie de troleibuze leaga Piata Victoriei si Hipodromul
Baneasa (azi aici se afla Casa Presei Libere).
1950: Ia nastere primul studio cinematografic la Buftea, fiind
considerat cel mai mare si cel mai bine dotat din sud-estul Europei. Activitatea
il leaga strans de capitala.
1950: Se deschide
Observatorul Astronomic Popular,
azi
Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
1951: Se inaugureaza
Stadionul Dinamo cu o capacitate
de 20.000 locuri.
1953: Se realizeaza Complexul Sportiv "23 August",
azi Stadionul National Lia Manoliu. Dispune de tribune pentru 80.000 spectatori,
un teren gazonat si pista de atletism, 21 terenuri pentru antrenamente, un lac,
doua bazine etc.
1954: Se deschide Opera Romana. Sala are 1.200 locuri. Este cel
mai important teatru liric din tara, cu un repertoriu bogat ce include capodoperele
unor compozitori ca Verdi, Wagner, Enescu.
1955: La uzinele Vulcan se construieste primul autobuz romanesc.
31 decembrie 1956: De revelion se efectueaza prima emisiune de
televiziune (alb-negru) din tara.
1957: Se termina lucrarile de constructie (incepute in 1952)
la Casa Scanteii, care azi se numeste Casa Presei Libere. Edificiul gazduieste
multe edituri, redactii. Aici se afla si cea mai mare intreprindere poligrafica
a tarii, ce poarta acum denumirea de Compania Nationala s Imprimeriilor "Coresi"
S.A.
1957: Muzeul Literaturii Romane pune la dispozitia vizitatorilor un bogat
fond de manuscrise, documente, forografii, arta plastica si obiecte memoriale
care ilustreaza cele mai semnificative momente din istoria literaturii romane,
de la origini pana in prezent. In 1970 muzeul se muta in actuala cladire cunoscuta
sub numele de "Casa Scarlat Cretulescu".
1960: Se inaugureaza Sala Palatului. Sala mare este dotata cu
3.000 fotolii (in spatarele lor sunt plasate 3.000 difuzoare) si cu o scena moderna
spatioasa.
1961: Isi incepe activitatea cel mai mare circ din tara, azi
cunoscut ca
Circul Globus, cu 2.500 locuri si cu anexe care adapostesc
si menajeria deschisa pentru vizitatori.
1961: Se fabrica primele televizoare romanesti (alb-negru), marca
"Electronica".
1964: Se infiinteaza Studioul cinematografic "Animafilm",
specializat in producerea filmelor de animarie.
1965: Pe Calea Victoriei, o sala de cinematograf este transformata
si devine
Teatrul Tandarica.
1967: Dupa incetarea din viata a poetului Tudor Arghezi, casa
din strada Martisor devine
Muzeul Memorial "Tudor Arghezi".
1970: La 17 km de Bucuresti, se deschide Aeroportul International
Otopeni.
1970: Se ridica Hotelul "Intercontinental". Este cea
mai inalta constructie a capitalei, cu 25 nivele; dispune de 420 camere si de
un mare garaj subteran.
1973: Se construieste Teatrul National "I. L. Caragiale". Un incediu
(din noaptea de 16/17 august 1978) distruge complet Sala Mare a teatrului, fiind
necesare lucrari de refacere. In anii 1983-1984 se transforma exteriorul cladirii.
Sala Mare (cu 1.186 locuri) dispune de cea mai bine dotata scena a tarii. Sala
Amfiteatru (400 locuri) si Sala Atelier (200-250 locuri) ofera si ele variate
posibilitati de joc. In Sala Mica functioneaza de o vreme Teatrul de Opereta "Ion
Dacian".
1974: Se da in functiune Palatul Sporturilor si Culturii, adica
Sala Polivalenta. Constituie cea mai importanta baza sportiva acoperita a capitalei.
Pentru competitii sportive exista 6.000 locuri, dar cu ocazia unor concerte capacitatea
se poate spori la 8.000 locuri.
1976: Magazinul Universal "Unirea" deschide sirul unor
mari magazine moderne.
1977: Se deschide Magazinul Universal "Bucur-Obor",
pe vremea aceea fiind cel mai complex comercial al tarii.
1979: Se inaugureaza prima linie de metrou intre uzinele "Semanatoarea"
si "Timpuri Noi".
1981 - 1988: Pentru realizarea noului centru administrativ (cu Casa Poporului),
se demoleaza mai mult de 40.0000 de constructii, locuinte, edificii administrative,
monumente de arta si cultura, manastiri si biserici, care reprezentau valori inestimabile.
Suprafata demolata este egala cu cea a Venetiei.
1990: In februarie, se infiinteaza Muzeul Taranului Roman. Rezultat
al preocuparilor muzeale de peste un secol, muzeul dispune de aproximativ 150.000
obiecte si documente.
1991: In decembrie, Muzeul National Cotroceni isi dechide portile.
Pe langa pivnitele domnesti, cuhniile si chiliiile manastiresti medievale, printre
altele pot fi vizitate cateva apartamente mobilate in stilul secolului al XIX-lea
(Dormitorul regal, Salonul norvegian etc.) ori incaperi reprezentand perioada
antebelica (Sufrageria germana, Salonul de vanatoare, Salonul florilor, Marele
Salon de Receptie etc.)
1994: Primaria Municipiului Bucuresti isi fixeaza o noua stema.
1998: Suprafata capitalei - 228 km2, populatia - 2.029.899 locuitori.
