Cultura Caransebes | Doina Banatului | Informatii culturale Caransebes

Chiar daca evenimentele politico-militare din secolele XV-XVI n-au fost favorabile promovarii creatiei culturale, sub influentele reformelor religioase si curentelor europene din epoca, Caransebesul se impune ca centru cultural si spiritual al romanilor din sudul Banatului. Invatati precum Stefan Herce si Mihail Halici, posesori ai unor bogate biblioteci particulare, au promovat cultura si invatamantul in epoca. Desi Banatul era sub turci, in 1552, sunt amintiti de documentele vremii opt studenti care studiau la Viena si Cracovia; in 1527 studia la Universitatea din Viena un oarecare Stefan, iar anterior, in 1482, George Matei studia la Cracovia si in 1486, Nicolae Sas era student la Viena.

Dezvoltarea culturii in Caransebes poate fi dovedita si prin circulatia unor carti tiparite in celelalte regiuni romanesti, precum Psaltirea, tiparita la Alba-Iulia in 1651 sau Evanghelia mitropolitului Antim Ivireanu, tiparita la Snagov in 1697. La mijlocul secolului al XIX-lea, orasul Caransebes s-a afirmat ca un centru traditional al artei corale, folclorice si al teatrului de amatori.

Cat despre inceputurile si evolutia artei dramatice in Caransebes, revista Familia a consemnat in repetate randuri in mod elogios succesele obtinute de artistii sau diletantii locali, cum li se spunea atunci interpretilor amatori. Infiintarea Societatii de lectura a Junimii Romane in jurul anului 1870, care cuprindea, in paginile sale, diverse lecturi sau declaratii scurte, scenete sau momente vesele legate de activitatea scolara, a insemnat un prim pas in respectivul domeniu artistic, cat si un prilej de afirmare a unor reale talente.

Promovarea si propasirea cantecului coral a trezit, mai ales la sfarsitul secolului al XIX-lea, si a tinut nestinsa, flacara constiintei nationale. La Caransebes, focosul miscarii artistice, si in speta a celei muzicale, il constituiau reuniunile de cantare si muzica, incepand cu Karansebescher Gesang und Musikverein, cu Societatea Romana de Cantari si Muzica si Corul Meseriasilor, care au fuzionat in Reuniunea Filarmonica, care aveau stranse relatii de colaborare reciproca, mai ales atunci cand era vorba de actiuni de amploare.

Caransebesul a cunoscut o seama de dirijori de renume, precum Niky Popovici (1883-1886), Antoniu Sequens (1888-1930), cu intermitente Timotei Popovici (1893), Petru Bancea (1918), Constantin Vlad (1924-1938), Dimitrie Cusma (1931-1940) si Gheorghe Dobreanu (1954-1972).

Un rol important, in viata culturala, l-au avut societatile culturale si biserica ortodoxa, care au promovat, in Caransebes si imprejurimi, cultura romaneasca. La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX (in 1885 ia fiinta Tipografia Diecezana) existau ziare locale romanesti, precum Vocea granitei, Zorile, Foaia Diecezana, Calendarul romanului, Economia, Sentinela sau Lumin.

Trebuie mentionat ca, in anul 1863, la Caransebes a luat fiinta prima biblioteca din Banat. In 1875, la initiativa episcopului Ioan Popasu, s-a constituit Casina romana, unde au tinut prelegeri personalitati ca: Vasile Goldis, Stefan Velovan si Patriciu Dragalina.

Aflat intr-o arie etnografica de o bogatie si frumusete aparte, de o mare notorietate s-a bucurat Ansamblul de cantece si dansuri populare Doina Banatului, care a pus in valoare bogata zestre folclorica a zonei.

Caransebesul isi pastreaza, pana si in ziua de azi, apetitul pentru cultura, institutiile responsabile patronand numeroase activitati cultural-artistice. Exista un cenaclu literar a carui activitate este oglindita in revista Interferente. Cenaclul de epigrama Apostrof scoate anual o revista cu acelasi nume, prilejuita de desfasurarea Festivalului national de epigrama, care reuneste anual, in luna septembrie, cele mai renumite florete din domeniul epigramei romanesti, activitate coordonata de inimosul epigramist Nicolae Nicolae. Literati precum Horia Vasilescu, Maria Bologa, Ion Gheorgheosu aduc cititorului o literatura originala, unde talentul da glas diverselor teme, de la critica literara sau proza, pana la poezie si epigrama, iar umoristii Nicolae Nicolae, Ion Jorz, Ion Ghera tin treaza buna dispozitie.

Orasul Caransebes are doua tipografii care editeaza diverse carti si publicatii. Se resimte necesitatea unei noi Case de Cultura, a carei constructie a inceput imediat dupa Revolutie, dar nu a fost inca terminata.