Invatamant Caransebes | Scoli Generale Licee Universitati Caransebes | Informatii Caransebes

Licee Scoli Generale Caransebes | Lista liceelor din Caransebes | Informatii Utile Caransebes

Press ESC to close




> > > > Invatamant Caransebes


Verifica preturi si disponibilitate in Caransebes

Rezerva online !

 
 

Invatamant Caransebes

Unitati turistice Caransebes - Informatii, Rezervari, Tarife, Poze si Comentariile Turistilor
 
     
 
 
Inceputurile invatamantului in Caransebes sunt puse in legatura cu viata religioasa din secolul al XIII-lea. Pe langa bisericile ortodoxe si pe langa manastirile franciscane se organizeaza scoli romanesti, respectiv latinesti. Din aceasta perioada dateaza Octoihul de la Caransebes.
In secolul al XVI-lea (1560-1582), in Caransebes a functionat o scoala romano-catolica. Aici au fost dascali de dascalie Stefan Herce si Efrem Zacan, colaboratori la traducerea Paliei de la Orastie (1582). In jurul anilor 1550 exista si o scoala in limba latina.

Scoala romaneasca de la Caransebes dobandise un binemeritat renume, incat principesa Susana Lorantffy, vaduva lui Gheorghe Rakoczi I, intemeiaza, in anul 1657, o scoala romaneasca la Fagaras dupa modelul celor din Caransebes si Lugoj, cerand dascalilor de dascalie sa stie foarte bine a scrie si a vorbi romaneste, sa-i invete pe scolari alfabetul romanesc si cantatul dupa obiceiul bisericilor din Caransebes si Lugoj.

Din anul 1566, exista doua documente care vorbesc despre scolile din Caransebes, primul, din 6 mai, al regelui Ioan II, iar cel de-al doilea, din 15 iunie, este un raport al nobililor caransebeseni. In chiliile manastirii Sfantul Gheorghe, activa o scoala gramaticeasca, sustinuta de episcopul Partenie. In perioada 1658-1685, functiona in Caransebes, Scoala romana gramaticeasca de stat, sub indrumarea nobilului roman Mihail Halici-tatal.
Banul roman al Caransebesului si Lugojului, Acatiu Barcsai, tipareste, la 1648, Catehismul, cel dintai manual scris cu litere latine, tradus de primul roman care si-a facut studiile la Roma, George Buitul.
Mostenirea culturala a celor doi Halici, tatal si fiul, este reprezentata, printre altele, de Psaltirea calvino-romana, versificata de Halici - tatal pentru nevoile invatamantului si Dictionarium valachico-latinum (Anonimus caransebesiensis), primul dictionar bilingv cu romana ca limba de baza scris cu litere latine, in jurul anului 1700, de Halici-fiul (1643-1712).

In limba latina si-a tiparit cartile si Gavril Ivul (1619-678), teolog si filozof de talie europeana, carti considerate ca primele lucrari filozofice romanesti.
In imediata apropiere, la Iaz, dascalul Gheorghe copiaza, in 1668, un liturghier romanesc cu caractere latine.
Printr-o hotarare din 1675, mitropolitul Sava Brancovici stabileste ca invatamantul trebuie sa se realizeze neaparat in limba romana.

In secolul al XVIII-lea, traditia scolii caransebesene se imbogateste odata cu trecerea Banatului sub stapanirea austriaca (1718).
Pana in 1741, functioneaza Scoala granicereasca, care pregatea generatia de invatatori si preoti in spiritul traditiilor romanesti si ortodoxe. Intr-o relatare din 1748 a dascalului din Iaz, Lazar Popoviciu, acesta face referire la gimnaziul din Caransebes.
In 1779, este atestata aici o scoala granicereasca in limba germana.

Dupa includerea Caransebesului in Regimentul de granita valaho-ilir, aici functioneaza Scoala granicereasca triviala, care pregatea subofiteri pentru granita militara banateana. Infiintarea Regimentului de granita a contribuit la organizarea invatamantului in Caransebes si in zona. In fiecare comuna granicereasca functiona o scoala national-granicereasca cu doua clase si cu limba de predare romana – in total au fost 82 de scoli; la sediile de companii a functionat cate o scoala cu trei clase si cu limba de predare germana; la sediul regimentului functionau: o scoala capitala, cu patru clase si limba de predare germana, scoala de ofiteri si subofiteri cunoscuta sub numele de scoala matematica, apoi regimentara, o scoala de fete si o gradinita.

In secolul al XIX-lea, invatamantul din Caransebes cunoaste forme superioare de organizare si va contribui la formarea unei elite a intelectualilor luptatori pentru drepturile si libertatile romanilor banateni.
In 1811, este atestata Scoala normala - matematica destinata pregatirii subofiterilor, in 1820 se organizeaza, din initiativa lui Ioan Tomici, primul curs preparandial, iar in 1830, Constantin Diaconovici Loga este numit director al scolilor nationale de pe raza regimentului de granita.

Invatamantul teologic al Bisericii Ortodoxe Romane din Banat isi are inceputul in perioade indepartate, pentru ca, in anul 1822, sa fie intemeiata Scoala Clericala din Varset, cu predare si in limba romana, care este transferata in 1865 la Caransebes de catre episcopul Ioan Popasu si devine Institutul Teologic Diecezan.

In anul 1869, se aproba statutele Reuniunii invatatorilor greco-ortodocsi romani din dieceza Caransebesului, care a functionat pana in preajma Primului Razboi Mondial; in perioada interbelica se va reorganiza sub numele Asociatia invatatorilor.
La initiativa lui Ioan Popasu, in 1876, ia fiinta Institutul pedagogic diecezan, al carui director va deveni - din 1877 - eminentul pedagog Stefan Velovan si care, din 1894, se va numi Scoala Normala de Stat.

La 13 septembrie 1886, ia fiinta Scoala industriala de ucenici din Caransebes, prin care se pun bazele invatamantului profesional modern, fiind pregatiti lucratori pentru industria lemnului. Tot in acea perioada, Vasile Mandrean, profesor la Scoala civila din Caransebes, tipareste, la Lugoj, manualul Gramatica romana in scolile elementare, considerat printre cele mai bune manuale din epoca.

In 1897, apare la Caransebes, in colectia Biblioteca noastra, o culegere din creatia lui George Cosbuc, prima culegere din Transilvania a operei acestuia. In 1898, se infiinteaza Scoala de aplicatie de pe langa Institutul pedagogic diecezan. In anul 1900, se da in folosinta localul Scolii civile de stat.

Inceputul secolului al XX-lea gaseste invatamantul din Caransebes intr-un proces de diversificare, in oras functionand o scoala civila de stat pentru baieti si fete, o scoala primara de stat mixta, o gradinita de copii si scoala primara confesionala greco-ortodoxa de pe langa cele doua institute diecezane.

Incepand cu anul 1873, generalul Traian Doda se va afla in frontul luptei politice pentru liceu in limba romana la Caransebes, dar de-abia in 1907 autoritatile maghiare dispun infiintarea gimnaziului cu 8 clase, cu predarea in limba maghiara, cheltuielile anului scolar 1907-1908 fiind suportate din fondul graniceresc. El devine, in 1919, liceu romanesc si poarta numele lui Traian Doda, drept recunostinta.

In perioada interbelica, cele trei mari institutii din Caransebes: Scoala Normala, Liceul Traian Doda si Institutul Teologic, au contribuit la formarea unei pleiade de intelectuali de notorietate nationala si europeana. Restructurarile invatamantului, uneori haotice si distructive, de dupa 1948, nu au diminuat traditia scolilor din Caransebes; ele si-au mentinut prestigiul si au contribuit plenar la emanciparea sociala si spirituala a Caransebesului.

Raspunzand dezvoltarii economice a orasului Caransebes, sunt infiintate mai multe unitati scolare de pregatire profesionala a elevilor, liceele industriale cu profil mecanic si de prelucrare a lemnului, ca si o scoala de soferi.
In 1958 este infiintata Scoala de muzica si arte plastice, ca o recunoastere a trecutului artistic si cultural al orasului.
Din 1993, Scoala Teologica a fost integrata in reteaua invatamantului de stat, devenind Seminarul Teologic Liceal Ioan Popasu.

In procesul reformei invatamantului romanesc, al sincronizarii sale cu elementele performante ale invatamantului european, scoala caransebeseana si profesorii sai isi pot aduce o reala si insemnata contributie.


 
     
 
 
 
     
Eurotrip