Istoricul, localitatii Resita
este atestata inca in secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka
si Rechycha. Cercetarile arheologice au descoperit in acest
spatiu urme de locuire din perioada neolitica, dacica si romana. Este mentionata
in 1673 cu numele Reszinitza, ai carei locuitori plateau impozite
catre pasalacul Timisoarei, iar in anii 1690 – 1700, izvoarele o amintesc
ca depinzand de Districtul Bocsei impreuna cu alte localitati din Valea Barzavei.
Conscriptia din 1717 o mentioneaza
cu numele Retziza, avand 62 gospodarii impuse de catre stapanirea
austriaca nou instaurata aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de intemeiere
a celui mai vechi si important centru metalurgic de pe continentul european.
Odata cu nasterea uzinelor, se pun bazele Resitei industriale.
Initial au exista doua sate apropiate - Resita Romana (Reschiza
Kamerala sau Olah Resitza) si Resita Montana (Eisenwerk Reschitza,
Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate in Resita
Montana , locuita la inceput de carbunari romani.
Mai tarziu, in 1776, au fost colonizate
70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia si Austria de Sus, iar
intre 1782 – 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Intre anii
1910 – 1925 , Resita a avut statutul unei comune rurale,
iar din 1925 a fost declarata oras, consecinta a recunoasterii dimensiunii sale
de puternic centru al marii industrii siderurgice si constructoare de masini
din Romania moderna. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativa
a teritoriului i s-a oferit rangul de municipiu Resita, resedinta
a judetului Caras-Severin.
Orasul este considerat de locuitori
ca fiind impartit in doua mari parti, Resita de sus sau orasul
vechi, respectiv Govandari zona construita dupa 1965. Orasul
vechi este format din mai multe cartiere: Muncitoresc, Valea Domanului, Lunca
Pomostului, Moroasa I si II, Driglovatul Nou si Driglovatul Vechi, Stavila,
Minda, Basovat si Lend; in timp ce in partea noua a orasului, Govandari (denumirea
oficiala este Lunca Barzavei) exista patru Microraioane. La acestea se mai adauga
localitatile componente, considerate si ele cartiere: Calnic, Terova, Secu si
Cuptoare, iar Moniom este sat apartinator Municipiului Resita.
Localitatile care apartin municipiului Resita sunt mentionate
in izvoare dupa cum urmeaza : Terova - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717
(Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova); Doman - 1370 ; Cirnic - 1597
(Kalnic); Moniom - 1587 (Manihom); · Secu - Cuptoare - 1673, 1690 - 1700
(Kuptora), 1851 (Kuptore).
Sub aspect urbanistic Resita
a cunoscut de asemenea, importante realizari: cartiere intregi de locuinte in
lunca Pomostului, pe Moroasa si lunca Barzavei. La Resita functioneaza
un teatru, numit George Augustin Petculescu in Casa de Cultura
a Sindicatelor (in cladirea acesteia se afla trei cluburi-discoteci: Groapa,
Schela si Hot); un cinematograf Dacia, situat in orasul nou, cinematograful
Cultural fiind desfiintat , cladirea a fost trecuta din patrimoniul
Consiliului Local in patrimoiniu privat, ea fiind retrocedata proprietarilor.
?®n trecut a existat si un al treilea cinematograf Casa Muncitoreasca,
cladire in care a functionat clubul muncitoresc inainte de perioada comunista,
dar dupa 1989 autoritatile au inchiriat o parte a cladiri (holul de acces) unei
societati comerciale care a organizat discoteca, din cauze necunoscute in anul
2003 cladirea a ars, in prezent ea fiind in curs de demolare.
