Obiective turistice Resita | Puncte de interes turistic in Resita | Ocna de fier

Obiective turistice din municipiul Resita si imprejurimi

Lacul Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat de Resita, care alimenteaza Resita cu apa potabila.
Valiug (Franzdorf) - asezare creata dupa 1780 de oamnenii care pregateau carbune de lemn pentru uzinele din Resita. In 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare Lacul Vechi de circa 12 ha, pentru necesitatile uzinelor siderurgice; dupa infiintarea unor noi furnale si otelarii s-a realizat un al doilea lac 56 ha, lung de peste 3 km si avand un debit de 10 milioane mc apa.
Crivaia - de la Valiug inca 5 km, la extremitatea sudica a acestuia, intr-o frumoasa poiana strabatuta de apa Barzavei.
Semenic - 10 km de la Valiug, statiune turistica cu partii de schi pentru incepatori.
Garana (Wolfsberg) - sat cu folclor interesant, desi in momentul de fata populatia de origine germana a emigrat aproape in totalitate, satul s-a transformat intr-o zona turistica si incepand cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul luni august Festivalul de Jazz Garana.
Trei Ape - Statiune turistica cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvoraste raul Timis. Aduna apele paraielor Brebu, Gradiste si Semenic, iar apa de deversare din lac impreuna cu izvorul de la baza acestuia formeaza un parau ce a fost amintit mai devreme.
Pestera Comarnic
Cheile Carsului
Bocsa - localitate importanta la numai 28 km de Resita.
Pestera Popovat
Ocna de fier - aici poate fi vizitata Colectia de minerale si flori de mina apartinand lui Constantin Gruescu.
Dognecea - asezare cu trecut bogat; mine de aur si argint exploatate de romani. In nordul localitatii exista doua lacuri de acumulare - Lacul Mic, numit si Lacul nuferilor, declarat rezervatie botanica, si Lacul Mare, numit si La Zid, din cauza barajului construit pe paraul Dognecea.
Ramna
Binis - vechi si vestit centru banatean de ceramica nesmaltuita unde se mai practica inca olaritul.
Berzovia - localitate mentionata in singurul fragment ramas din cronica razboiului purtat de Traian impotriva dacilor.
Ezeris - important punct fosilifer, cu exemplare de fauna tertiara (gasteropode, lamelibranchiate)
Brebu (Weidental)
Lindenfeld - sat de pemi izolat in care mai locuiesc doar 2 oameni

Intre anii 1868-1870, s-a construit intre Resita si mina Secu o linie ferata cu ecartament ingust (948 m) in tractiune cu cai, care in scurt timp dupa aceea a fost transformata si adaptata pentru tractiune cu locomotive cu aburi (26 iulie 1871). Prima locomotiva care a circulat pe acesta linie a fost locomotiva Szekul, fabricata la Viena, o locomotiva de tip STEG-52, dupa proectul inginerului scotian John Haswell (1812-1897). Dupa proectul acestei prime locomotive sau realizat, intre ani 1872 si 1873, inca trei identice, iar prima dintre ele a avut sansa de ajunge pana la noi in forma materiala si nu doar in imagini.

Destinatiile acestor locomotive si ale celorlalte doua tipuri ce leau urmat, seria STEG-54 (orient) si seria STEG-123, au fost liniile ferate cu ecartament ingust Resita-Secu si Resita-Bocsa Montana-Ocna de Fier (31,3 km), inaugurata la 3 septembrie 1873, precum si celelalte linii industriale si de manevra din perimetrul resitean al uzinelor.

Atat constructia acestor linii ferate ( care au ridicat probleme tehnice dificile, mai ales cauza reliefului), cat si a locomotivelor a starnit cuvenita atentie a contemporanilor. Mai mult, la inaugurarea cursei locomotivei Resicza, in 1872, au luat parte atat directorul societatii STEG, francezul George Bresson, cat si John Haswell.

Muzeul de locomotive in aer liber reuneste 16 dintre cele mai importante locomotive livrate beneficiarilor. Se pastreaza aici prima locomotiva fabricata pe teritoriul Romaniei, apoi una din cele doua locomotive forestiere realizate in 1925 pentru directia silvica a UDR (prima care a folosit aburi supraincalziti), se mai pastreaza una din cele doua locomotive seria 142.000, care nu exista in tara si, desigur, celebra locomotiva seria 150.000, de tipul careia a fost 9in 1955) si cea de-a 1000-a locomotiva resiteana.