Putine sunt locurile din Dobrogea
- acest tinut incarcat de istorie - care sa prezinte o dezvoltare istorica continua,
din neolitic si pana in prezent, cum intalnim la Harsova.
Cercetarile arheologice au scos
la iveala urme materiale care pun in lumina o convietuire neintrerupta de comunitati
umane a caror zone incep in paleoliticul superior. Cel mai bine reprezentate
sunt culturile neolitice care se deruleaza aproape didactic in straturile tell-ului
de la Harsova si care reprezinta unul dintre cele mai importante
centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea ci si din
tara.
Desi nu la fel de bine reprezentate,
culturile materiale apartinand epocii metalelor isi fac prezenta in perimetrul
orasului Harsova prin citeva vestigii arheologice fiind suficiente
in sustinerea ipotezei unei continuitati neintrerupte pe aceasta vatra. Creatorii
acestor culturi sunt geto-dacii, stramosii directi ai poporului roman, una din
cele mai puternice forte politico-militare ale lumii vechi.
Intemeierea cetatilor grecesti
pe malul vestic al Pontului Euxim avea sa influenteze pozitiv
dezvoltarea economico - sociala a getilor din Dobrogea prin
permanentul contact ce a facilitat schimburi materiale si culturale intre civilizatia
elena – cea mai dezvoltata in acea vreme - si cea getica in plin proces
de afirmare.
Pentru Harsova,
perioada greco - elenista este reprezentata de existenta a cetatii Histria care
falicita difuzarea produselor grecesti in tinuturile getice din stanga Dunarii.
Cucerirea Dobrogei
de catre romani avea sa confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu spiritul lor
practic, romanii si-au dat seama inca de la inceput de importanta strategica
a acestor locuri si, in vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost durata
din piatra si caramida o puternica cetate fortificata, pe locul in care va fi
existat mai inainte cea getica, cunoscuta sub numele de Carsium – in prezent
orasul Harsova.