Cazare Orasul Bailesti | Oferte Cazare Bailesti | Accommodation Bailesti | Hoteluri Pensiuni Vile Bailesti

Ca nume de localitate, Bailesti, provine de la numele Baila, un neam fruntas de oieri. Baila impreuna cu ai sai au facut popas de iernare, ani la rand, in aceasta zona si astfel a aparut satul Bailesti.

Prima atestare documentara din 4 ianuarie 1536 din timpul domniei lui Radu Paisie aminteste ca Bailestiul exista inca din vremea domnitorului Mircea Cel Batran (1386-1418).

Fiind o localitate destul de cunoscuta prin targurile saptamanale sau balciurile anuale, prin numarul mare de locuitori pentru acea perioada, Bailestiul se gaseste in documente cartografice ale vremii, cum ar fi Harta Tarii Romanesti intocmita de Anton Maria del Chiaro, dupa o harta anterioara a stolnicului Constantin Cantacuzino in anul 1718, ori prima harta geografica a Olteniei intocmita in anul 1722 de catre F. Schwantz.

La 14 septembrie 1818, la Bailesti are loc o importanta lupta intre turci (25.000) care ocupasera satul si rusi (28.000), alaturi de care lupta si un detasament de 1200 panduri, in urma bataliei, turcii au fost izgoniti. Pentru faptele sale de vitejie din timpul intregului razboi ruso-turc, capitanul de panduri Gheorge Magheru a fost declarat de catre tarul Rusiei cu ordinul Sf. Ana in gradul de cavaler. La inceput vatra satului era in punctul Turtani in Valea lui Traila.

Incepand cu finele anului 1828 vatra este mutata in actualul loc, unde proprietarul mosiei, printul Gheorghe Stirbei, a trasat personal strazile paralele cu intersectii perpendiculare largi incat sa -se poata intoarce carul lung dintr-una, spunand ca odata, peste ani, Bailesti va deveni un oras frumos.

In noul sat, pe actuala vatra, s-a creat Slobozia Bailesti unde cei nou veniti sa se aseze aici au primit 800 stanjeni patrati loc de casa si scutire de anumite obligatii pe trei ani. In acest cadru au venit un numar mare de locuitori din satele vecine, care si azi poarta numele satului de unde au venit precum si un insemnat numar de transilvaneni si mai ales bulgari de nationalitate romana din sudul Dunarii, romani ce se reintorceau acasa, care trecusera Dunarea la turci din cauza vietii grele de acasa, precum si bulgari neaosi care au venit cu rudele si prietenii lor romani.

Bulgarii neaosi, de altfel putini la numar cei care s-au fixat in Bailesti, in majoritate s-au retras in Bulgaria atunci cand scutirile si "sloboziile" au fost desfiintate de catre Regulamentul Organic, astfel ca in Bailesti, au fost si sunt prea putine influente si urme bulgare, care au apartinut mai mult bulgarilor care lucrau sezonier pe aici.

Daca in anul 1829 Bailestiul avea 99 de familii, in anul 1831 avea 507 familii, intre care 286 straini si in majoritate romani si foarte putini bulgari, iar in anul 1838 avea 590 familii din care ramasesera numai 169 familii de straini, acestia plecand in urma desfintarii privilegiilor.

In urma razboiului romano-ruso-turc din anul 1877, care a dus la cucerirea independentei de stat a Romaniei, Bailestiul, prin pozitia sa, a jucat un rol strategic deosebit de important iar bailestenii au contribuit din plin la intretinerea unitatilor militare care stationau aici in rezerva sau erau in miscare. Deasemenea, multi bailesteni, printre care amintim numai pe Ion Vatafu, Potopineanu Stan, Stancurel Stan si Mitrica Stancu, s-au distins pe campul de lupta, parte din ei cazand in lupta.

Anul 1907, constituie apogeul luptei taranilor romani pentru drepturi sociale, a insemnat o cumplita incercare pentru Bailesti. Aici rasculatii au tinut piept 5 zile fortelor de represiune iar reprimarea rascoalei a fost crunta: 42 morti, peste 100 raniti, peste 300 arestati iar satul Bailesti a fost bombardat de tunurile armatei.

In Primul Razboi Mondial s-au jertfit pe campul de lupta pentru reintregirea neamului 156 bailesteni, soldati, gradati si ofiteri a caror memorie este cinstita si eternizata prin Monumentul Eroilor Bailesteni, realizat de sculptorul Iordanescu si inaugurat la 24 octombrie 1924.

Ca o recunoastere oficiala a stadiului de dezvoltare economica si sociala, in urma unui decret regal, la 3 mai 1921 s-a serbat cu deosebit fast transformarea comunei rurale Bailesti in comuna urbana. Previziunea proprietarului mosiei Bailesti din anul 1831, ca acest sat va deveni oras, se indeplinise.

Asemeni tuturor romanilor, si in cel de-al doilea razboi mondial bailestenii au fost prezenti pe campul de lupta pentru eliberarea patriei si victoria definitiva asupra fascismului, unde au ramas 108 din cei mai viteji fii ai orasului.