Cea mai veche constructie din
zona Craiovei care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea
Cosuna - Bucovatul Vechi, insa, din tot ansamblul initial a
rezistat pana in zilele noastre numai biserica. Desi pisania indica data de
3 decembrie 1572, o veche cartografiere sustine ca manastirea ar fi fost zidita
in 1483. Din punct de vedere arhitectonic, biserica este realizata in stil muntenesc,
caracterizat prin sinteza dintre elementele populare autohtone si cele bizantine.
Biserica manastirii Jitianu,
considerata ctitorie a lui Serban Voievod (1654-1658). Biserici construite in
stil brancovenesc - Sf. Ilie, construita in 1720 de vornicul Ilie Oteteliseanu
si marii negustori ai orasului (zugravita de pictorul C.Lecca intre1840-1841,
refacuta in 1893, pictura actuala fiind cea executata de Gh.Ioanid si Gh.Tattarescu),
Biserica Tuturor Sfintilor (1700), Biserica Sf. Gheorghe Vechi (1730), Manastirea
Obedeanu (1747), Biserica Mantuleasa (1786), Sfantul Nicolae (1794).
Biserica Sfantul Dumitru,
ctitorita de Matei Basarab in 1652. Afectata de cutremurul din 1840, biserica
este inchisa pana in anul 1889, cand au inceput lucrarile de restaurare sub
conducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala
constructie, fara a respecta stilul celei vechi.
Casa Baniei,
cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699. Refacuta
de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu
camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost
lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular. Aici
se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece
a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv:
cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului,
localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala
pentru Gimnaziul Fratii Buzesti (1896-1914) si scoala normala
de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de
etnografie (din 1967).
Palatul Jean Mihail
(actualul Muzeu de Arta), realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul
Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni
ai Romaniei din acele vremuri.
Casa Vorvorenilor
- actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat realizat dupa planurile
arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze,
caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudinea de ornamentari si stucaturi,
interioare bogat decorate.
Universitatea,
fostul Palat de Justitie, a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu
si este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura.
O alta constructie deosebita este
cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul Primariei Craiovei. Proiectata
de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin
Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri
venetiene si grilaje de fier forjat. O constructie interesanta, viguroasa, cu
caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astazi sediul
Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj. Opera a arhitectului Petre Antonescu,
aceasta cladire a fost realizata intre anii 1912-1913.
Dupa primul razboi mondial, pe
plan stilistic se continua stradania de afirmare a elementelor nationale in
arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-numita
Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English
Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului
Constantin Iotzu. Dintre realizarile contemporane trebuie sa amintim noul edificiu
al Teatrului National, inaugurat in 1973.
Alaturi de constructiile amintite
mai inainte, un punct de atractie al Craiovei il reprezinta
Parcul Nicolae Romanescu, unic in Romania si una dintre cele
mai interesante realizari de acest gen din Europa. Proiectul, creatie a arhitectului
francez E.Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala
de la Paris din 1900. Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii
(arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom
de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o
gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale
indigene, dar si straine.
Gradina Botanica a
fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de
a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura,
dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata
pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului,
economic.
Institutii de cultura:
Teatrul National, aparut in 1850
Teatrul de Papusi (1956),
Filarmonica de Stat Oltenia (infiintata in 1947)
Teatrul
Liric (1972, devenit in 1996 Teatrul de Opera si Opereta Elena Theodorini).
Biblioteci (prima biblioteca publica din Craiova a fost infintata in anul 1840):
Biblioteca Judeteana Alexandru si Aristia Aman , Biblioteca
Universitara, care gazduieste Biblioteca Germana si Biblioteca Franceza "Omnia".