Depresiunea Hategului este asezata la poalele unor munti masivi,
alcatuiti din sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu
un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu caracter epigenetic rezultand
chei, in care vaile contrasteaza cu culmi netede, iar pe formatiunile calcaroase
din nord si est s-au dezvoltat pesteri.
In zona Hateg nu exista practice surse de poluare majore,
iar gradul seismic este de 6 grd. Mercalli. Cursurile de apa fiind regularizate,
pericolul inundatiilor este redus. Situata la confluenta Raului Mare cu raul
Strei, depresiunea Hateg (310-350 m altitudine) se afla la
intalnirea a trei drumuri care fac legatura intre regiunile principale din sud-vestul
Transilvaniei.
Teritoriul administrativ al orasului Hateg se intinde pe o
suprafata de 61,6 kmp in care se includ si localitatile Nalatvad, Silvasu de
Sus, Silvasu de Jos.
Cadrul natural este deluros-muntos; ca o fortificatie naturala aparata de Muntii
Orastiei la est, Parang la sud, Retezat la vest si Poiana Ruscai la nord, formand
insusi nucleul statului dac si a Daciei romane. Exista totodata si o retea hidrografica
foarte densa.
Potentialul turistic al zonei Hateg este deosebit si impresioneaza
prin frumusetea locurilor si a oamenilor sai pe orice trecator prin aceste meleaguri.
Asezata la poalele muntilor Retezat orasul Hateg se afla la
40 km. de Deva,
50 km de Petrosani,
70 km de Caransebes
si este centrul administrativ al zonei si totodata punctul de plecare spre locuri
pitoresti cu o multime de vestigii istorice si arheologice. Pe calea ferata
se poate ajunge in Hateg din statia Subcetate
la 5 km de oras.
Scurt istoric orasul Hateg
In anul 1247 este mentionata documentar
Tara Hategului, din celebra
Diploma a Cavalerilor ioaniti. Istoria acestor locuri este mult mai veche. Vestigiile
civilizatiei umane dateaza aici de peste 150 de mii de ani, din paleoliticul mijlociu,
aceste locuri fiind continuu si intens locuite pana in zilele noastre.
Dupa retragerea stapaniri romane, timp de mai multe secole viata sociala a
continuat sub forma aproape exclusive a obstilor teritoriale libere fiind inca
din secolul al XIII-lea resedinta cnejilor locali, incadrati in Voievodatul
Litovoi.
Dupa cucerirea treptata a Transilvaniei
de catre regatul Ungariei, Tara Hategului trece in posesia
principilor ardeleni, pastrandu-se insa multa vreme o relativa autonomie a bastinasilor.
1404 District si castru, iar in 1457 ceate
regeasca.
1669 Magistratura autonoma cu doi deputati in Dieta ca apoi
in anul 1764 oras militar de graniceri romani a imperiului Austro-ungar.
Din 1918 istoria Tarii Hategului face parte din istoria Romaniei.