Comuna Sapanta
este asezata pe malul drept al Tisei in dreptul Vaii
Tarasaului, aproape de confluenta raurilor Sapanta
si Tisa. Pe D.N. 19, localitatea este situata la aproximativ
18 km distanta de municipiul Sighetul Marmatiei.
Sapanta este
una din comunele mari ale Maramuresului. Comuna are hotar cu municipiul Baia
Mare si localitatile Certeze din judetul Satu Mare,
Remeti,Campulung la Tisa, Sarasau, Sighetu Marmatiei, Giulesti, si Ocna Sugatag.
La nord Sapanta este marginita de raul Tisa, care desparte
aici Romania de Ucraina.
Suprafata comunei Sapanta
este de aproximativ 150 de kilometri patrati si cuprinde lunci, terase, dealuri
si munti. Terenurile cultivate ocupa o suprafata de aprox. 600 hectare. Peste
417 hectare sunt ocupate cu livezi, 5561 hectare cu fanete si 7530 hectare cu
paduri de foioase si conifere.
Asezarea este dominata de Piatra
Sapantei, un o formatiune vulcanica impresionanta de raul Sapanta,
care izvorase de sub varful Rotundu, printre stancile nordice
ale Muntilor Ignisului si se varsa in Tisa
la 228m altitudine. Cursul raului este de circa 20 km, destul de abrupt si traverseaza
o zona impadurita. Albia raului este plina de bolovani mari.Cascada, frumusetea
peisajului, accesibilitatea traseului, cat si posibilitatea de a practica pescuitul
sportiv permit practicarea multor forme de turism.
Cateva repere turistice care vor
fi amplu tratate in sectiunea de turism a siteului sunt: Piatra Sapantei
(941 m),Vf. Rotunzilor (1240m), cascada, izvoarele
cu ape minerale, pastravaria, parcul dendrologic (ce inconjoara Manastirea
Sapanta-Peri).
Casele sapantenilor sunt construite
de-a lungul drumului si al strazilor si vailor laterale. Gospodariile au gradini
mari cu pomi fructiferi.Imense gramezi de mere rosii stivuite toamna pe verdele
crud al ierbii din gradini, ofera privitorului un adevarat spectacol de culoare.
Scurt istoric
Prezenta omului pe meleagurile Sapantene a lasat urme inca
din epoca bronzului.Muzeul din Sighetul Marmatiei pastreaza
vestigii arheologice din aceasta perioada, descoperite pe teritoriul comunei.
Comuna Sapanta este una dintre cele mai vechi si mai importante
localitati din Maramures. Primele atestari ale prezentei umane pe teritoriul
comunei dateaza din era neolitica, din epoca bronzului. La Muzeul din Sighet
sunt pastrate vestigii arheologice din aceasta perioada.
Cea mai veche atestare documentara
este de la 30 Octombrie 1373. Numele localitatii (Zapancha),
este mentionat in legatura cu un conflict legat de proprietati, intre boierii
locali si colonistii sasi si maghiari adusi de regatul maghiar. In acea diploma
se stabileste limita dintre teritoriul acordat colonistilor si hotarul Sapantei.
Conflictul a durat mai mult timp si este mentionat in mai multe diplome maramuresene.
Boierii din Sapanta
au luptat si in alte randuri pentru a-si pastra mosiile si unii dintre ei aveau
mosii si in alte asezari din Maramures.Vechile diplome maramuresene inregistreaza
o multime de familii nobile din aceasta localitate. Dintre acestea amintim familiile:
Stan, Gherhes, Tivadar, Bosa, Finta, Giurgi, Nan, Pop, Stetcu, Sapantan, Tite,
Holdis, Turda, Banc si altii.
Inca din acea perioada, Sapanta
era o localitate importanta. Ioan Mihalyi de Apsa face referire in Diplomele
maramuresene, la puterea economica a localitatii, amintind despre existenta
mai multor mori de apa pentru macinatul cerealelor.Un document din 1404 aminteste
o moara pusa in miscare de apele raului Sapanta, despre care
Tit Bud precizeaza ca avea doua roti si apartinea Manastirii Sfantul
Arhanghel Mihail din Peri.
Istoria localitatii este strans
legata de activitatea Bisericii, preotii avand intotdeauna un rol de maxima
importanta in viata comunitatii. Amanunte despre acest subiect vor putea fi
regasite pe paginile acestui site in sectiunea de istorie a paginii dedicata
Manastirii Sapanta-Peri. De-a lungul timpului, principalele
activitati economice ale sapantenilor au fost cresterea animalelor si cultivarea
pamantului, activitati care marcheaza inca viata comunei.