In zona de contact a Garbovei
cu Subcarpatii, unde Prahova soarbe undele vaii lui Bogdan,
spre nord, ale Saarului si Beliei la sud, se desfasoara Comarnicul.
Vatra orasului se inscrie pe ambele maluri ale Prahovei, ocupand terasa de
lunca, si pe cea inalta, puternic fragmentata, precum si sectoarele de versant.
Catre vest, dar mai ales catre est, zona se largeste luand aspectul unei forme
depresionare, ocupand fragmentele de terasa la inaltimi de peste 70 m.
Orasul Comarnic se ridica pe
verticala intre 600 si 700 m, dar gospodariile izolate urca, ici-colo, la
peste 1000 m.
Privita de pe rama dealurilor avand culmi domoale, din partea estica si vestica,
dar mai ales din nord, depresiunea este inconjurata de codrii verzi de stejar,
fag si brad.
Natura a fost darnica cu acest tinut, conditiile
climatice, favorizand mai ales dezvoltarea vegetatiei forestiere si a pajistilor.
Pozitia matematica determinata de coordonatele de 25?42’ longitudine estica
si 45?15’ latitudine nordica au facut sa apara si sa se dezvolte in valea
de sus a Prahovei, la iesirea acesteia dintre munti, Comarnicul
de astazi.
Situat in plina zona de interferenta carpato-subcarpatica,
intre Sinaia
, Breaza
, Secaria, si Talea, la o departare de 108 km de capitala tarii, Comarnicul
a capatat o fizionomie aparte rezultata din varietatea peisajului si a resurselor
mediului, a ocupatiilor, obiceiurilor si imbracamintei.
Expusa razelor solare tot timpul anului, adapostita
de munti si dealuri, depresiunea Comarnic
ofera un climat lipsit de umiditate si vanturi, cu un echilibru specific treptei
Subcarpatilor. Temeperaturile anuale inregistreaza valori cuprinse aproximativ
intre +8?C si +10?C, pe vai si +8?C la +9?C pe inaltimi, iar
precipitatiile ating 600-800 ml annual, avand mers regulat cu minimul in februarie
si maximul in mai-iunie
Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului
este tributara raului Prahova,
care-l strabate de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 6 km. Chiar
in extremitatea nordica Prahova primeste, paraul Valea lui Bogdan care-I formeaza
hotarul cu Sinaia.
Ceva mai la sud, nu departe de castelul domnitorului
Gheorghe Bibescu, raul primeste paraul Floreiul. Intre cei doi afluenti s-a
dezvoltat, in timp, un sat, azi cartier al orasului, caruia i s-a spus Posada.