Inceputurile vietii omenesti
pe aceste meleaguri au radacini indepartate in timp.
Primele stiri despre viata oamenilor de pe teritoriul de astazi al orasului
Agnita, dateaza din paleolitic. Astfel pe teritoriul orasului
Agnita s-au gasit oase pietrificate de rinoceri si mamuti si
resturi de unelte din piatra.
Perioada regatului dac este dovedita
in Agnita prin sapaturi arheologice care au scos la iveala
urmele cetatii dacice de pamant, fragmente de rasnite dacice, vase, unelte,
si altele. Dovezi ale existentei unei populatii romanizate pe teritoriul orasului
Agnita in perioada stapanirii romane sunt: o serie de vase
romane, monede, o figurina in forma de animal, fantana romana, si altele.
Incepand cu secolul al X-lea pana
in secolul al XIII-lea, Transilvania si implicit teritoriile de pe Valea
Hartibaciului au avut de suferit de pe urma patrunderii aici a regatului
feudal maghiar in tendinta sa de a cuceri aceasta regiune locuita de romani.
Valea Hartibaciului
intra in sfera primelor colonizari masive de populatie germana. Aceasta populatie
se bucura de anumite privilegii economice si politice printre care si acela
de a avea o organizare proprie.
Sasii au fost organizati in scaune
sub jurisdictia regelui Ungariei. Unul dintre scaunele sasesti populate deja
in secolul al XII-lea a fost si scaunul Cincului, caruia I-a apartinut pana
la desfiintare si localitatea Agnita.
Datorita primejdiei turcesti la
15 august 1448, Iancu de Hunedoara poposeste la Agnita, luand
masuri pentru transformarea localitatii intr-un important punct strategic.
In 1466, Matei Corvin, fiul lui
Iancu de Hunedoara, denumeste Agnita, Poarta de Sud
a Ardealului, si vine in ajutorul localnicilor amenintati de primejdia
turceasca. El acorda Agnitei jus gladi, adica dreptul de judecata
si hotaraste ca jumatate din barbati sa fie mobilizati pentru aparare si sa-si
ridice cetate de paza. Cetatea a fost inzestrata cu patru turnuri si trei centuri,
avand misiunea de a avertiza prin foc apropierea pericolului pentru toate celelalte
cetati de pe valea Hartibaciului.
Prezenta lui Mihai Viteazu in Agnita, la 24 februarie 1600, este confirmata
printr-un document de marele voievod.
Slabita in interior prin imoralitatea
si egoismul cercurilor conducatoare, fara relatii de prietenie in afara, Ungaria
a suferit dezastrul de la Mohacs, in 29 august 1526, in urma caruia cea mai
mare parte a ei trece sub stapanire turceasca. Transilvania este inaltata la
rangul de principat autonom, vasal turcilor. Acum incep luptele inversunate
dintre Ferdinand de Habsburg si Ioan Zapolya, amandoi pretendenti la coroana
Ungariei.In aceasta perioada se desfiinteaza suprematia economica a targului
Agnita.
In anul 1655 insasi cetatea Agnita a fost asediata si cucerita
de asa numitii oameni netrebnici.
Intre anii 1703-1711 a avut loc
puternicul razboi al curutilor sub conducerea lui Francisc Rakoczi al II-lea.
La jumatatea secolului al XVIII-lea, in Agnita exista deja
o traditie in ceea ce priveste paza contra incendiilor, care era asigurata de
asa numitele vecinatati, organizate pe strazi.
In primavara anului 1848, iobagii din satele Ghijasa de Sus, Vecerd, Ighis,
Barghis si Coves, s-au strans in Lunca Vecerdului, ridicandu-se impotriva nobililor
omorandu-I pe cativa si sechestrandu-i pe ceilalti.
In a doua jumatate a secolului
al XIX-lea, Agnita cunoaste o anumita dezvoltare economica
si sociala. Se infiinteaza sistemul breslelor in 1872, iar din unirea atelierelor
de prelucrare a pielii se infiinteaza Fabrica de Piele si Incaltaminte.
In anul 1852, sunt consemnate o serie de miscari ale taranilor impotriva comasarii
pamanturilor, apoi miscarea de la Fabrica de Cherestea din anul 1899, dupa care
in anii 1901-1902 greva lucratorilor de la Amenajarea cursului Hartibaciului,
de asemenea refuzul muncitorilor de la Fabrica de Piele si Incaltaminte de a
executa furnituri pentru armata in timpul primului razboi mondial.
Localitate tipic ardeleana prin
tot ceea ce a aspirat, a creat si durat de-a lungul veacurilor, Agnita
a participat activ la desavarsirea statului national unitar roman de la 1
Decembrie 1918, visul atator generatii de romani. Astfel, Cercul Electoral
din Agnita l-a imputernicit pe capitanul Axente Lenea sa prezinte
la Adunarea Nationala de la Alba Iulia adeziunea agnitenilor la actul Marii
Uniri.
