Istorie Agnita | Istorie Istoric Agnita | Date cronologice Agnita

Perioada regatului dac este dovedita in Agnita prin sapaturi arheologice care au scos la iveala urmele cetatii dacice de pamant, fragmente de rasnite dacice, vase, unelte, si altele. Dovezi ale existentei unei populatii romanizate pe teritoriul orasului Agnita in perioada stapanirii romane sunt: o serie de vase romane, monede, o figurina in forma de animal, fantana romana, si altele.

Incepand cu secolul al X-lea pana in secolul al XIII-lea, Transilvania si implicit teritoriile de pe Valea Hartibaciului au avut de suferit de pe urma patrunderii aici a regatului feudal maghiar in tendinta sa de a cuceri aceasta regiune locuita de romani.

Valea Hartibaciului intra in sfera primelor colonizari masive de populatie germana. Aceasta populatie se bucura de anumite privilegii economice si politice printre care si acela de a avea o organizare proprie.

Sasii au fost organizati in scaune sub jurisdictia regelui Ungariei. Unul dintre scaunele sasesti populate deja in secolul al XII-lea a fost si scaunul Cincului, caruia I-a apartinut pana la desfiintare si localitatea Agnita.

Datorita primejdiei turcesti la 15 august 1448, Iancu de Hunedoara poposeste la Agnita, luand masuri pentru transformarea localitatii intr-un important punct strategic.

In 1466, Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, denumeste Agnita, Poarta de Sud a Ardealului, si vine in ajutorul localnicilor amenintati de primejdia turceasca. El acorda Agnitei jus gladi, adica dreptul de judecata si hotaraste ca jumatate din barbati sa fie mobilizati pentru aparare si sa-si ridice cetate de paza. Cetatea a fost inzestrata cu patru turnuri si trei centuri, avand misiunea de a avertiza prin foc apropierea pericolului pentru toate celelalte cetati de pe valea Hartibaciului.
Prezenta lui Mihai Viteazu in Agnita, la 24 februarie 1600, este confirmata printr-un document de marele voievod.

Slabita in interior prin imoralitatea si egoismul cercurilor conducatoare, fara relatii de prietenie in afara, Ungaria a suferit dezastrul de la Mohacs, in 29 august 1526, in urma caruia cea mai mare parte a ei trece sub stapanire turceasca. Transilvania este inaltata la rangul de principat autonom, vasal turcilor. Acum incep luptele inversunate dintre Ferdinand de Habsburg si Ioan Zapolya, amandoi pretendenti la coroana Ungariei.In aceasta perioada se desfiinteaza suprematia economica a targului Agnita.
In anul 1655 insasi cetatea Agnita a fost asediata si cucerita de asa numitii oameni netrebnici.

Intre anii 1703-1711 a avut loc puternicul razboi al curutilor sub conducerea lui Francisc Rakoczi al II-lea. La jumatatea secolului al XVIII-lea, in Agnita exista deja o traditie in ceea ce priveste paza contra incendiilor, care era asigurata de asa numitele vecinatati, organizate pe strazi.
In primavara anului 1848, iobagii din satele Ghijasa de Sus, Vecerd, Ighis, Barghis si Coves, s-au strans in Lunca Vecerdului, ridicandu-se impotriva nobililor omorandu-I pe cativa si sechestrandu-i pe ceilalti.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Agnita cunoaste o anumita dezvoltare economica si sociala. Se infiinteaza sistemul breslelor in 1872, iar din unirea atelierelor de prelucrare a pielii se infiinteaza Fabrica de Piele si Incaltaminte.
In anul 1852, sunt consemnate o serie de miscari ale taranilor impotriva comasarii pamanturilor, apoi miscarea de la Fabrica de Cherestea din anul 1899, dupa care in anii 1901-1902 greva lucratorilor de la Amenajarea cursului Hartibaciului, de asemenea refuzul muncitorilor de la Fabrica de Piele si Incaltaminte de a executa furnituri pentru armata in timpul primului razboi mondial.

Localitate tipic ardeleana prin tot ceea ce a aspirat, a creat si durat de-a lungul veacurilor, Agnita a participat activ la desavarsirea statului national unitar roman de la 1 Decembrie 1918, visul atator generatii de romani. Astfel, Cercul Electoral din Agnita l-a imputernicit pe capitanul Axente Lenea sa prezinte la Adunarea Nationala de la Alba Iulia adeziunea agnitenilor la actul Marii Uniri.