Istoricul Sibiului | Cazare in Sibiu vechi | Date istorice despre Sibiu | Date cronologice | Cazare Sibiu

Cea mai veche mentiune documentara referitoare la tinuturile orasului Sibiu dateaza din 20 decembrie 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Documentul se refera la organizarea bisericeasca a colonistilor ,numiti in documentele din 1191-teutonici ecclesia Theutonicorum Ultransilvanorum, in 1192-1196, document cu referire la prepozitul Sibiului, flandrenzi, iar in 1206 - saxoni, sositi in provincia Sibiu in timpul domniei regelui GA?za al II-lea (care a domnit intre anul 1141 si 1162) si organizati intr-o prepozitura in timpul domniei regelui BA?la al III-lea (care a domnit intre3 anul 1172 si 1196).
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii acestea fiind mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pana in anul 1876,in 1302 este semnalat inceputul organizarii sasilor in scaune,orasul Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar in 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune.

Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfarsitul secolului al XV-lea se formeaza o institutie numita Universitatea saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor,aceasta fiind condusa de un jude regal,iar mai tarziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate romanesti asa numite scaune - filiala in care nu locuiau sasi.

In perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de formarea breslelor si activitatea acestora. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; in secolul al XVI-lea existau bresle, ca cea a cizmarilor, din care faceau parte si mesteri care activau in Tara Romaneasca sau in Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea existand 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Dezastrul regatului maghiar survenit la MohAAcs in anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si intemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, in fata unei situatii noi in care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cand cea fireasca filohabsburgica, avand in vedere afinitatile etnice si culturale, cand prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul isi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu incepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecand in corpore la confesiunea luterana pe care, in marea lor majoritate, o marturisesc si in prezent.

In anul 1550 in Piata Mare se instaleaza "stalpul infamiei", un monument gotic ce avea in varf statuia lui Roland, realizata de sculptorul Onoforius.
La sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.
Sibiul este asediat intre anii 1601-1603 de catre trupele lui Sigismund BAAthory, conduse de Stefan CsAAky care a ars si cladirile existente in fata incintelor fortificate. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel BAAthory. In 18 februarie 1614, cand noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile orasului, in oras mai existau doar 53 de gospodari
Odata cu infrangerea turcilor de catre austrieci la sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat in cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu intre 1692 si 1790.
Cel mai important,in anul 1745 se inaugureaza linia postala Viena-Sibiu care efectua curse de doua ori pe luna.

Apare un mou val de colonisti chiar in prima parte a sec.XIX , landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf, acestea proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei romanesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. In cadrul luptei de eliberare nationala a romanilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre romani citit la Blaj, si tot la Sibiu isi va avea sediul Comitetul national permanent roman sub presedintia episcopului Andrei Saguna. In anul 1863 isi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor sale. Din Sibiu activeaza Partidul National Roman din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea - Miscarea memorandista in conditiile in care, incepand cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei in cadrul Imperiului austro-ungar.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent in Sibiu.
Suprafata construita se extinde foarte mult in afara zidurilor deja in 1841, pe langa cele 1117 case din interiorul zidurilor, in afara acestora existau inca 869. Daca in 1857 numarul locuitorilor era de 13872, dinamica cresterii populatiei este urmatoarea: in 1868 - 18 998, 1890 - 21 434, 1900 - 26 643 (intramuros - 16 643 din care 15 553 germani).

Chiar la inceputul secolului XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric,iar primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea economica, urbanistica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice:
- in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.
In anul 1919 denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In anul 1945, dupa cel de al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
Pe data de 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.
Orasul Sibiu a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.