La 12 iulie 1499, la Curtea
Domneasca de la Harlau, in sala de tron, boierii din Sfatul Domnesc adeveresc
adeverind biruinta lui Stefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre
boierii Tarii Romanesti - Moldova
se aflau Toader si Negrila, starostii de Hotin, Ieremia si Dragos, parcalabii
de Neamt, Luca Arbore, portarul de Suceava, Ivanco si Alexa, parcalabii de Orhei,
Coste, parcalab de Soroca.
La 14 septembrie 1499, Stefan
cel Mare incheie un tratat de ajutor reciproc cu marele duce de Lituania,
Alexandru, unde ca si-n documentul precedent este mentionat pan Coste, staroste
de Soroca.
Cateva izvoare istorice mentioneaza
ridicarea unor cetati pe Nistru la vaduri, din lemn sau din piatra, in scaunul
carora se aseaza parcalabi si mari capitani de Hotin, Soroca, Orhei, Tighina
si Cetatea Alba. Se presupune ca la Soroca a fost inaltata
o cetate din lemn si pamant, a unei palanci sau poate chiar posade in primul
sfert al secolului XV, dar cu o prima mentiune documentara la 12 iulie 1499
prin primul ei parcalab Coste.
Datorita reliefului geologic pe
care il strabate, Nistrul prezinta pana la varsarea sa maluri abrupte iar vadurile
de trecere sunt destul de putine, acestea fiind si singurele porti de intrare
a cetelor de tatari cu scopuri de jaf si distrugere a asezarilor moldovene.
Daca vadurile de la Hotin si Tighina erau aparate de garnizoanele cetatilor
cu acelasi nume, in schimb cel de la Soroca era fara protectie. Abia in timpul
domniei lui Stefan cel Mare, vadul si asezarea incep sa fie aparate prin construirea
aici a unei fortificatii de lemn, inconjurata cu valuri de pamant, care avea
sa existe si pe vremea lui Bogdan cel Orb.
In timpul domniei lui Petru Rares,
pe resturile vechii cetati se construieste o cetate noua, din piatra, de 15-20
m. care se pastreaza si astazi intr-o stare exceptionala. Cetatea Sorocii
este unica printre cetatile medievale moldovenesti prin sistemul arhitectonic
de constructie. Planul sau circular are un diametru de 37,5 m., patru turnuri
circulare si un turn de acces de plan rectangular.
Dupa ridicarea puternicei fortificatii,
orasul Soroca incepe sa creasca in importanta avand o functie
administrativa si comerciala prin punctul vamal instalat aici. Totodata prin
fortificarea nucleului urban de la Soroca, se incerca crearea unui nou centru
de greutate a retelei urbane moldovenesti si in special a comertului de tranzit,
dupa pierderea cetatilor din sudul Moldovei.
Cetatea si tinutul Soroca, a
carei personalitate istorica si geografica apare deja definitiv fixata la sfarsitul
secolului XV ar rezulta din necesitatea organizarii:
- unei frontiere politice in cursul de mijloc al fluviului Nistru pe portiunea
Naslavcea - Vadu Rascu;
- unei circulatii comerciale aflate sub protectia Cetatii Soroca;
- unei vieti economice a tinutului Soroca din a carei activitate economica isi
avea existenta populatia tinutului.
La 1 iunie 1512, domnitorul Bogdan
al III-lea adreseaza regelui polonez o scrisoare, in care roaga sa i se transmita
in posesie niste mori pe Nistru, asezate fata in fata cu "castrum nostrum Sorocianum...
contra paganos tutelam habet" – castelul nostru de Soroca,
care ne apara de pagani, document care confirma existenta, cat si rostul Cetatii
Soroca.
