Cazare Ipotesti | Vile Pensiuni Hoteluri Ipotesti | Obiective turistice Ipotesti | Ipotesti Accommodation

Daca sunteti proprietarul unei pensiuni, hotel sau vile si doriti inscrierea in portanul de promovare turistica www.TourismGuide.ro Inscrie-te acum ! Formular de inscriere Clik aici... E-mail : sales@tourismguide.ro Pentru a venii in sprijinul echipei Tourism Guide de a dezvolta si promova impreuna cat mai eficient zona sau localitatea,puteti sa trimiteti informatiile/pozele la: admin@tourismguide.ro

Numele satului figureaza in arhivele Sucevei din 1586 intr-un document in limba slavona. Este citat numele vatamanului (hotarnic) Simasco din Ipotesti (Epotesci). Intr-un document din 1638 se vorbeste de "megiasi" din Epotest. In 1666 boierul Ursache primeste Ipotestiul ca mosie. In ceea ce priveste Lisaura, intr-un document in limba germana din 1820, se precizeaza ca "locul (terenul) Mitropoliei Tataras se chiama Lisaura de la o vreme incoace. Lisaura venind de la cuvantul rusesc LES care inseamna padure.

In perioada cand Bucovina a facut parte din Galitzia (1786-1849) s-a produs o puternica rutenizare a autohtonilor (romanilor). Astfel familiile care aveau nume romanesti au primit terminatia - iuc (Irimiciuc, Negriuc, Pauliuc...) Pe langa ucrainienii veniti in Bucovina alaturi de alti colonisti dupa ocupatia austriaca din 1775 (vezi pagina Bucovina- Istoria pe scurt), multi romani au fost ucrainizati. Dovada in acest sens este ca multi cu nume de familie tipic ucrainiene au prenume romanesti cum ar fi Traian, Laurentiu, Maria, Aurelia... Daca ne uitam la fotografiile vechi a celor din sat nu gasim in imbracamintea lor nici un element din portul traditional ucrainean. Toti sunt imbracati romaneste. A fost o perioada, dupa al doilea razboi mondial, cand serbarile erau in toi, unde s-au introdus si echipele de cantece si dansuri ucrainene.

In sat circula doua versiuni orale asupra originii numelui localitatii si a locuitorilor ei.

Prima versiunene transmisa de generatia dinainte de al doilea razboi mondial:
Ipotesti ar veni de la numele mosierului IPO care era proprietarul terenului unde e situat satul acum. Locuitorii cu numele de familie de origine slava cum ar fi Hostiuc, Hladiuc, Hreceniuc, Guliciuc... sunt descendentii unei etnii din Carpatii Galiziei (intre Ucraina si Polonia) care s-au instalat in sat aducand si limba cu ei, un dialect slav asemanator cu limba ucrainiana.

A doua versiune transmisa de cei de dupa al doilea razboi mondial:
Se spune ca la origine, locuitorii Ipotestiului erau ucrainieni, soldati cazaci, stabiliti aici in urma unei batalii pierdute cu moldovenii, in evul mediu (sursa orala). Numele satelor din comuna este tot de origine ucrainiana. Ipotesti venind de la "lepa, lepoteasca "ce inseamna "tei". De altfel casele din sat sunt impodobite cu ramuri de tei in timpul sarbatorii la Dumineca Mare. Un obicei care se pastreaza fara sa se cunoasca exact originea lui. Tisauti,vine de la cuvantul tisena, tise ce inseamna tacere, liniste iar Lisaura, lis, lis na hori, padure, padurea de sus.

In Ipotesti se vorbeste un dialect ucrainian (rutean) alaturi de limba oficiala romana iar in celelalte doua sate locuitorii sunt romanofoni.

Intre 1950-1957 invatamantul se facea in limba ucrainiana literara pe langa cea romana. Au fost adusi invatatori si profesori, de origine ucrainiana, din Bucovina de nord care s-au instalat in sat. Dupa 1957 se faceau numai ore de limba ucrainiana. Copii incepeau abecedarul in ambele limbi. Astazi traditia aceasta s-a pierdut.

Asezat intre dealuri, satul Ipotesti de astazi e in plina transformare. Lumea nu cunoaste si nici nu foloseste numele strazilor puse recent odata cu venirea gazului si a apei curente, insa locul domiciliului fiecaruia e recunoscut dupa numele zonei date in trecut. Denumirea acestor zone e in majoritate de origine slava. Asa avem Tarasca tzarasca, (a tzarului) denumirea venita de la tzar ce inseamna imparat sau voivod.

Acelasi sector are si denumirea in romaneste de Drumul Mare, drumul care duce la cetatea de scaun.. Alte sectoare sunt : Seliste, Svandre, Vioz,, Sipot, Bauche, Imas, Toloaca, Scoala sus, Popa, Munchianschi, in ucraineste "loc cu vedere spre munte", Mociulo, e numele micului lac in capatul de sud a Ipotestiului, tot de origine slava, venind de la "mocete, mocela" ce inseamna a muia, muiat , Vihon, in dialect "vihonete", inseamna "a alunga", Lan… mai nou e Tatarasii noi partea moderna a satului.

Sursa: Maritza Hreniuc