Muzee Timisoara | Obiective turistice Timisoara | Obiective istorice | Repere culturale | Noaptea Muzeelor Timisoara 2012

Muzeul Banatului din Timisoara

Obiectiv turistic important, Muzeul Banatului din Timisoara adaposteste o impresioanata colectie de piese arheologice descoperite in aceasta zona.

Ideea de a infiinta un muzeu a revenit "Asociatiei muzeale pentru Banat" intemeiata de Sigismund Ormos (1813-1894) in 1872. Colectiile initiale au fost inaugurate la 25 iulie 1872, ele demonstrand interesul pentru cercetarile istorice si biologice, probat si de "Buletinul istoric si arheologic" in care vor apare intre 1875 si 1917 numeroase studii. Tot Sigismund Ormos a inceput in 1888 sa achizitioneze lucrari de arta plastica, colectiile respective fiind continuate - dupa primul razboi mondial - si dezvoltate de catre Gh. Postelnicu si Ioachim Miloia, acesta fiind director intre 1928-1940.

Un alt director, pictorul Aurel Ciupe, a condus Muzeul Banatului in anii 1940-1944, si el contribuind la dezvoltarea valorica si stiintifica a patrimoniului; urmat apoi de arheologul Marius Moga, cel care a fundamentat cercetarile istorice si a definitivat profilul acestuia. Colectiile de stiintele naturii au fost initiate de catre "Societatea naturalistilor", in 1877, ele devenind publice din 1888.

O mentiune se cuvine a fi facuta pe seama Comisiunii Monumentelor Istorice - Sectia pentru Banat, care si-a avutt sediul la Lugoj si Timisoara, activand intre anii 1922-1947. In cadrul acesteia, Ioan Boros, Gh. Mateescu, Constantin Daicoviciu si Ioachim Miloia au sustinut si extins cercetarile arheologice si asupra monumentelor istorice si de arta. Acestea au fost substantial largite dupa 1950, cand conducerea Muzeului Banatului a fost preluata de Marius Moga.

Sectia de arheologie si istorie prezinta evolutia locuirii si actiunii umane in Banat, incepand din neolitic: descoperirile de la Hodoni - Pocioroane, Zorlonetu Mare si, mai ales, Parta, argumentand rolul zonei ca o placa turnanta intre culturile preistorice din sud si nord.

Sanctuarul neolitic de la Parta, cu inventarul sau bogat, reconstituit in muzeu, exprima sintetic argumentele istorice. Un reprezentativ tezaur de piese apartinand culturile Tisa si Vinca, da marca expunerii.

Epoca bronzului este reflectata de unelte, podoabe, inventar ceramic si ustensile casnice ce provin de la Periam si Pecica, din necropola de la Cruceni, de la Pesac, Anina etc. Civilizatia fierului, in ipostazele sale (Hallstatt si La Tene) este, de asemeni, bine reprezentata, indicand asezari dacice la Sacosu Mare, Padurea Verde.

Descoperirile de la Tibiscum (Jupa), statiune cercetata sistematic din 1924, ofera un larg inventar specific castrelor si asezarilor civile ce evoluau alaturi: ceramica diversa, arme si harnasament, statuete, inscriptii, fragmente arhitectonice, piese de arta funerara, numismatica; produsele atelierelor de margele de aici marcheaza istoria celui mai insemnat centru roman din Banat sec. II-III. Un lapidarium foarte bogat si o colectie numismatica continand piese grecesti, romme, dacice, bizantine, completeaza informatiile istorice. O larga clasa de obiecte ceramice, arme, podoabe acopera epoca migratiilor (sec. III-X).

Istoria medievala a Banatului, a cetatilor si oraselor fortificate de aici si a centrului acestuia, Timisoara, este reflectata de obiecte, insemne si produse de breasla; istoria franghierilor, curelarilor, selarilor, tamplarilor, pantofarilor, tabacarilor, cizmarilor, cele ale pescarilor si macelarilor, lumanararilor sau ale constructorilor de orgi si instrumente muzicale este prezenta printr-o mare diversitate de documente, unelte si produse. Fortificatiile Banatului, inclusiv cele ale Timisorii - Castelul Huniazilor (sec. XIV-XV), care au ocrotit in buna masura occidentul, multa vreme, in fata ofensivei otomane, sunt prezente prin numeroase arme, piese de harnasament, ceramica, elemente de arhitectura, desene si planuri cartografice.

De o buna reprezentare se bucura viata spirituala a provinciei, cu diferitele religii, care au fost imbratisate de oameni, monumentele de cult ce le atesta. In expozitie regasim dovezile ocupatiilor de baza, dar si cele ale unui comert intensiv, largit din veacul al XVIII-lea, favorizat si de colonizarea germana (a svabilor) in Banat.

Istoria moderna a provinciei, dezvoltarea schimburilor, noua agricultura, practicata intensiv, legaturile economice favorizate de Dunare dar si cele culturale dintre Orient si Occident au putut fi inserate in expozitie, prin multiple obiecte ce le atesta. Industria si urbanizarea, momentele revolutionare din 1848 si cele care au dus la Marea Unire (1 Decembric 1918), se bucura de o prezentare adecvata. O ampla colectie de piese si documentatie tehnica prezinta contributiile unor inventatori ca Traian Vuia.

Colectionarea de piese etnografice a inceput la 10 aprilie 1901, peste numai 3 ani etnograful Eugen Czirbusz organizand, prima expozitie de acest fel in numele Societatii de Istorie si Arheologie din Timisoara.

Muzeul Satului Banatean - Timisoara

Cateva zeci de hectare de padure sunt acoperite cu felurite specii dendrologice, cu flori si pajisti incantatoare.

PADUREA VERDE este locul preferat de agrement al timisorenilor, este o oaza de liniste sub bolta de oxigen a ORASULUI FLORILOR. In aria acestui cadru natural atat de fermecator se afla MUZEUL SATULUI BANATEAN - REZERVATIE DE ARHITECTURA POPULARA BANATEANA, rod al eforturilor stiintifice si materiale din ultimii ani, in scopul punerii in valoare a nestematelor de frumos ale civilizatiei populare din acest colt al spatiului mioritic romanesc. Sunt restaurate si se afla in curs de restaurare si montare in acest veritabil muzeu in aer liber unitati arhitectonice reprezentative dar si monumente arhaice de tehnica populara traditionala. Rezervatia de arhitectura populara de la PADUREA VERDE este o neuitata lectie stiintifica si de patriotism.

SCURT ISTORIC - SCURTA PREZENTARE

Pentru prima oara ideea infiintarii unui muzeu in aer liber la Timisoara apartine lui Ioachim Miloia, care - impresionat de cele vazute la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj , unde fusese invitat in 1928 de ilustrul etnograf Romulus Vuia - cere municipalitatii pentru Muzeul Banatean cladirea Castelului Huniadestilor, mentionand ca "... in curtea interioara si exterioara se pot reconstrui modele de case taranesti , o biserica de lemn, cruci de lemn de interes istorico-artistic, etc ..." (ANALELE BANATULUI, III, 1929, p. 69).

Acest deziderat nu a putut fi realizat decat peste patru decenii, cand MUZEULUI BANATULUI i-a fost repartizat un teren de 17,47 ha in Padurea Verde, la extremitatea nord-estica a municipiului Timisoara.

In acest loc, pe acest teren, a inceput sa se cladeasca un sat, un sat banatean cu centrul sau civic, un sat cu ulitele si casele sale, un sat cu atelierele sale mestesugaresti, cu morile sale, cu oloinitele sale, un sat care odata ce ai patruns in el iti aduce aminte de nostalgia copilariei, iti aduce aminte de bunici, iti aduce aminte de casa in care multi poate ne-am nascut si am crescut, de ulitele si potecile pe care alergam cand eram copii, de biserica satului, de caminul cultural unde mergeam in zilele de sarbatoare sau de hora ce se incingea in centrul satului in zilele de ruga.

Fara sa fie nevoie sa calatoresti prin satele Banatului, in cateva ore poti vedea tot ceea ce este mai caracteristic civilizatiei si culturii traditionale banatene. Privind constructiile autentice din lemn, piatra, lut, demontate si reconstruite in muzeu cu respectarea tehnicilor locale, obiectele folosite in desfasurarea traiului zilnic din sate, deschizi o poarta spre viata oamenilor din secolele XVIII si XIX.

Casele au in general doua sau trei camere de locuit. Ceea ce constituie insa o caracteristica si pune in evidenta ospitalitatea specifica poporului roman si mai ales ospitalitatea banateana este existenta camerei de oaspeti, numita "soba mare" sau "soba de la drum", "soba pentru gosti" sau "soba buna", in care se pastraza cele mai frumoase obiecte, impodobita cu stergare frumos lucrate si ornamentate cu motive vechi geometrice sau florale.

Intalnesti in Muzeul Satului Banatean case cu prispa sprijinita pe stalpi de lemn frumos sculptati, case vechi acoperite cu paie, case de olari, atelierul de fierarie si rotarie etc. Trecand de la o casa la alta poti afla cum dormeau bunii si strabunii nostri, cum se incalzeau si isi preparau hrana, cum isi iluminau interiorul, cum isi ingrijeau copii, cum isi procurau apa sau cum se spalau.

O nota de organizare si sistematizare specifica satelor banatene o da Centrul Civic, alcatuit din PRIMARIE, SCOALA, BIRT, CASA NATIONALA si BISERICA, toate constructii de sec. XVIII - XIX, in stare foarte buna de conservare si multe dintre ele functionale.

Acestui ansamblu extraordinar de documente monumentale romanesti i se vor adauga gospodariile, monumentele si obiectele apartinand unor minoritati nationale care traiesc in Banat, ilustrand identitatea culturala a fiecaruia. In prezent, in MUZEUL SATULUI BANATEAN se afla o gospodarie maghiara, urmand a fi transferate si montate in muzeu o gospodarie svabeasca, o gospodarie bulgareasca, o gospodarie sarbeasca si o gospodarie sau casa de rom mestesugar.
Muzeul pune la dispozitia vizitatorilor numeroase servicii: ghidaj, stand cu obiecte de arta populara, publicatii, vederi, pliante etc.

Periodic se organizeaza targuri de mesteri populari si spectacole folclorice.