View Larger Map
Date generale America de Sud
Din punct de vedere al suprafetei, America
de Sud se situeaza pe un onorabil loc 4,cu o suprafata de 17.820.900
kilometri patrati sau mai bine spus, 12% din suprafata Terrei.
Se intinde de-o parte si de alta a Ecuatorului si a tropicului Capricornului si
este legata prin ismul Panama de America Centrala si America de Nord.
Continentul se extinde in lungime pe 7.400 km, incepand din Nord, de la Mare Caraibelor
si pana in Sud, la capul Horn. Latimea maxima de 5.160 km, este atinsa intre Ponta
do Seixas, pe coasta braziliana a Atlanticului, si Punta Parinas, pe coasta peruana
a Pacificului.
Relieful
Relieful este variat, cu munti, podisuri, dealuri si campii.Este dispus sub forma
unor fasii aproximativ paralele, cu munti in Vest, podisuri in Est si campii in
Centru.
Principala ramura muntoasa a Americii de Sud o constitue Muntii
Anzi. Altitudinea maxima se afla in varful Aconcagua (6960m). Din Muntii Anzi
izvorasc numeroase rauri: Marafion, Rio Salado, Rio Colorado, Rio Negro, Pilcomayo,
Mamore.
In zona muntilor Anzi, putem gasi si cativa vulcani cum ar fi: Chimborazo(6310m),
Cotopaxi(5897m).
Campiile din America de Sud: Campia Amazonului, Campia La Plata, mai extinsa fiind
cea a Amazonului.
Campia Amazonului este cea mai mare campie din America de Sud, si se extinde in:Peru,
Columbia, Venezuela, Guyana, Suriname, Guyana Franceza si Brazilia. Este strabatuta
de Amazon si multi dintre afluentii sai:Rio Negro, Rio Blanco, Japura, Madeira,
Putumayo.
Campia La Plata este situata pe locul 2 in topul celor mai intinse campii ale
Americii de Sud, si se intinde pe suprafata Argentinei, Paraguay-ului, Uruguay-ului
si a Braziliei. Este strabatuta de urmatoarele rauri: Paraguay, Rio Negro, Rio
Colorado, Rio Salado.
In America de Sud, podisurile se gasesc in partea Central-Estica si mai importante
sunt doua:Podisul Braziliei si Podisul Guyanelor.
Podisul Braziliei este cel mai mare podis din America de Sud, ce se intinde in
Brazilia, pe aproximativ 90% din suprafata acestei tari. Podisul Braziliei este
strabatut de: Parana, Guapore, Xingu, Sao Fran Cisco.
Podisul Guyanelor este al doilea podis ca intindere din America de Sud.Este extins
in: Venezuela, Guyana, Guyana Franceza si in Suriname.Podisul Guyanelor este strabatut
decatre: Rio Branco, Essequibo, Orinoco.
Clima
In Nordul continentului se gaseste un climat intertropical cu caldura vara si
ploi iarna,un climat montan, dar si un climat ecuatorial. Pe masura ce ne indepartam
de nordul continentului, intalnim mai multe tipuri de clima. In centrul Americii
de Sud se gaseste un climat intertropical,ecuatorial,montan dar si un climat al
deserturilor tropicale. In sudul continentului se gasesc climaturi subtropicale,temperat-oceanice,montane.
Hdrografia
Hidrografia Americii de Sud este foarte bogata,in nord,in centru si mai putin
in sudul tarii. Cel mai mare fluviu ca intindere dar si ca debit este fara nicio
indoiala Amazonul, urmat de Parana,Tocanins, Madeira, Ucayali, Orinoco, Pilcomayo,
Uruguay. Principalul loc de varsare a fluviilor si raurilor este Oceanul Atlantic,
dar si Marea Antilelor.
Tarile componente
Clasamentul privind suprafata tarilor componente Americii de Sud este urmatorul:pe
primul loc se afla Brazilia urmata de Argentina,Peru,Columbia, Bolivia, Venezuela,
Chile, Paraguay, Ecuador, Guayana, Uruguay, Suriname si codasa clasamentului Guyana
Franceza.
Clasamentul continentului privind numarul de locuitori este:pe primul loc este
Brazilia urmata de Columbia, Argentina, Peru, Venezuela, Chile, Ecuador, Bolivia,
Paraguay, Uruguay, Guayana, Suriname si ultima clasata Guyana Franceza.
Populatia
In anul 2000 s-a estimat ca numarul
locuitorilor ajunge la 348 milioane, echivalentul unui procent de 6% din intreaga
populatie a lumii. Desi populatia Americii de Sud are o mostenire etnica variata,
principalele ei elemente sunt constituite de nativii americani si de descendentii
spaniolilor, portughezilor si a negrilor africani. Varietatea rasiala produsa
de amestecul atator grupuri Este larga. Cei mai numerosi sunt asa zisii metisii,
o combinatie intre iberici si nativii americani. Mai putin numerosi sunt cei
proveniti din amestecul ibericilor si negrilor, iar cei mai putini sunt nativii
americani amestecati cu negrii. Cei mai multi nativi americani se afla in zonele
inalte din republicile andene. Populatia de origine spaniola este mai numeroasa
in Argentina si Uruguay. In Brazilia, portughezii sunt elementul iberic predominant
iar negrii si mulatrii sunt mai numerosi aici decat in orice alta tara din America
de Sud. In Guiane si pe coasta Columbiei si Ecuatorului numarul negrilor este
de-asemenea mare.
Valul continuu dar relativ moderat al ibericilor care au venit in America de
Sud in perioada coloniala si in secolul ce a urmat proclamarii independentei,
a crescut spre sfarsitul secolului 19 si pana in 1930 prin venirea a milioane
de italieni, in principal in Argentina, Brazilia si Uruguay. Germani, polonezi
si alte nationalitati europene au venit de-asemenea, dar intr-un numar incomparabil
mai mic. Desi majoritatea imigrantilor europeni erau implicati in munca agricola
in Argentina si Brazilia,mai multi germanii si italienii au format colonii agricole.
Colonistii germani, de exemplu,s-au stabilit partea sud centrala a statului
Chile. Alti imigranti s-au orientat catre oras, unde au contribuit substantial
la forta de munca.
Cateva grupuri non-europene, cum ar fi sirienii si libanezii, au venit in numar
mare. Valul cel mai mare de imigranti asiatici a venit in secolul 19 din India,
Indonezia si China. Multi dintre ei au ajuns in Guiana Engleza si Guiana Olandeza
ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In special dupa 1900, un numar mare de
japonezi s-au stabilit in sud-estul Braziliei, iar mai putini in Paraguay, Bolivia
si in nordul si nord-estul Braziliei..
Populatia din America de Sud s-a dublat intre 1960 si 2000.
Aproape jumatate din populatia de pe continent locuieste in Brazilia. 45% din
restul populatiei se afla localizata in Columbia, Argentina, Peru, Venezuela,
Chile si Ecuator. Cresterea populatiei este datorata in mare parte cresterii
naturale , rata natalitatii fiind de 221 per 1000 oameni, iar rata mortalitatii
de 8 per 1000 oameni in anul 2000.in multe regiuni rata mortalitatii a suferit
un declin substantial de-a lungul multor decade, pe cand rata natalitatii doar
de curand a inregistrat o tendinta de scadere.
Limbi Oficiale
Spaniola este limba oficiala in
9 din 13 entitati politice de pe continent. Portugheza este limba oficiala in
Brazilia, engleza in Guyana, olandeza in Suriname si frnaceza in Guiana franceza.
Printre limbile nativilor americani, Quechua, Aymara si Guarani sunt cele mai
frecvent folosite.
Religii
America de Sud
este un continent putin neobisnuit datorita omogenitatii sale religioase. Aproximativ
90% din populatie este de origine romano-catolica. Majoritatea protestantilor
se afla in Brazilia si Chile; cei ramsi sunt imprastiati mai ales in centrele
urbane, la fel ca si evreii. Credinta romano-catolica a fost adusa pe continent
de spanioli si portughezi in timpul cuceririi spaniole. Protestantismul este
o reflectie a imigratiei europene de mai tarziu si a activitatii misionare inceputa
in secolul 19.
Economia si Industria
Majoritatea productie din recolte
este destinata pentru consumul intern si pentru piete. totusi veniturile din
exportul agricol sunt foarte importante in multe din tarile sud americane. Marketingul
intern si exportul produselor agricole justifica o parte substantiala din activitatea
comerciala si de productie.
Formele cele mai intensive ale agriculturii comerciale sunt concentrate in jurul
oraselor. Produsele agricole perisabile,ca legume, fructe si produse lactate
sunt cele mai intensive. Producti de recolte radacinoase, fasole si porumb este
mult mai dispersata. Industria animaliera este dispersata; cresterea bovinelor
pentru export este de-o mare importanta pentru Argentina, Uruguay, Paraguay
si Columbia. Agricultura orientata spre export se practica cu precadere in zonele
tropicale si temperate unde pamantul arabil si accesul la porturi sunt optime.
Printre recoltele tropicale cafeaua este cea mai importanta, aceasta fiind produsa
in special in SE Braziliei si in vestul si centrul Ecuatorului. Zaharul este
produs pentru export pe coasta statului Suriname, a Perului si a Guyanei. Bumbacul
e produs pentru export de multe decenii, pe coasta Perului. Acesta din urma
alaturi de trestia de zahar sunt cultivate atat pentru interior cat si pentru
exterior in NE si SE Braziliei. Graul, porumbul, carnea de vita, de oaie si
lana sunt produse importante pentru comertul international.
Desi continentul este in procent de 50% impadurit si inconjurat de mari cu o
viata marina foarte bogata, industria forestiera si cea piscicola sunt de mici
proportii si sunt orientate spre pietele interne. Cea mai mare parte a lemnului
provine din bazinul amazonian unde mari intinderi de padure sunt defrisate pentru
a fi transformate in pasuni si terenuri arabile. Din sudul Braziliei si sudul
si centrul statului Chile se exporta cheresteaua de rasinoase. Zone semnificative
de paduri destinate comertului au fost cultivate in Chile si Brazilia.
In ceea ce priveste comertul cu peste apele din jurul Pacificului sunt cele
mai importante. Tonul este pescuit din apele din jurul coastei ecuatoriale si
peruviene. Apele braziliene si chiliene sunt foarte renumite pentru crustacee.
Mineritul pentru export se practica pe scara larga. Petrolul, bauxita, cuprul
si fierul sunt principalele marfuri in ceea ce priveste valoarea si volumul,
dar exportul de minerale este foarte diversificat. America de sUd este un important
producator mondial de plumb, zinc si mangan.. desi toate tarile sud-americane
sunt producatoare de minerale, gazul si petrolul justifica mai mult de jumatate
din totalul productiei externe.
Productia de minerale este de
mare importanta pentru economia nationala a unor tari sud-americane. Exporturile
Venezuelei sunt dominate de petrol si derivatele lui, pe cand dependenta de
exportul de minerale este mai mica in Suriname, Bolivia si Chile. Peru, si in
ultimii ani Ecuatorul s-au bazat foarte mult pe vanzarea mineralelor. Asemenea
exporturi asigura venit pentru guvern, dar mineritul contribuie prea putin la
produsul domestic brut si la angajare. Totusi produsele minerale sunt importante
la diversificarea industriala a continentului, care se afla in continua crestere.
Totusi prelucrarea produselor agricole ramane cea mai importanta si cea mai
raspandita industrie , chiar si-n Argentina si Brazilia, tarile cele mai puternic
industrializate. Rafinarea mineralelor estre de-asemenea importanta dar tinde
a fi localizata in apropierea zacamintelor de minerale. Alte industrii care
se ocupa cu rafinarea petrolului, producerea fierului, otelului si cimentului,
producerea bunurilor de consum ca textilele, bauturile, vehiculele etc., sunt
concentrate in apropierea marilor orase.
Dezvoltarea industriala pe continent continua sa infrunte cateva probleme: mica
dimensiune a pietelor nationale, tehnologia necorespunzatoare si slabe retele
de distributie si transport.
Petrolul si gazele naturale sunt principalele surse de energie in America de
Sud. Surse mai primitive cum ar fi lemnul si manganul sunt folosite pe larg
in industrie, in producerea fierului si otelului sau in procesul de rafinare
a zaharului. Carbunele, ale carui rezerve sunt relativ mici, a fost important
de la inceputul dezvoltarii transporturilor de cale ferata in Chile, Argentina,
Brazilia si Columbia, dar acum a fost inlocuit. Alcoolul provenit din trestia
de zahar este un important combustibil pentru masini in Brazilia.
Transporturile
Desi exista o larga varietate
de mijloace de transport, retelele de cale ferata si sosele sunt cele mai frecvent
utilizate. Traficul autovehiculelor este cel ce domina intreg continentul. Caile
ferate si transporturile maritime sunt mai importante in Argentina, Brazilia
si Chile, dar chiar si aici autobuzele, camioanele si automobilele sunt principale
atunci cand vorbim de transportul de pasageri si marfuri. Dupa cel de-al doilea
Razboi Mondial transporturile aeriene s-au dezvoltat foarte mult si exista o
importanta retea in America de Sud.
Comertul
Comertul sud-american este intercontinental,
Statele Unite, Europa de Vest si Japonia fiind principalii parteneri. Petrolul
si derivatele lui sunt obiectul comertului strain. Brazilia si Venezuela domina
comertul pentru export al continentului.
Produsele cum ar fi graul, vitele, vinul si bananele fac obiectul comertului
intercontinental, iar bunurile prelucrate cresc in importanta. Totusi, comertul
extern al continentului cu produse din agricultura si din minerit ramane mai
important decat comertul intern cu acestea. America de Sud contribuie in mod
semnificativ la comertul mondial cu petrol, cafea, cupru, bauxita si peste.
Comertul cu aceste bunuri si nu numai,este esential pentru dezvoltarea economica
a continentului.
