Carpatii Meridionali | Legende din Carpatii Meridionali | Carpatii Romanesti | Poze Munti Carpatii Meridionali

Carpatii Meridionali

Limite si vecini
Se desfasoara intre Valea Prahovei (E) si culoarul Timis - Cerna (V). Pretutindeni, muntii domina regiunile vecine mai joase, prin versanti cu panta mare si denivelari de peste 500 metri.
Mai sunt numiti Carpatii Sudici (datorita pozitiei lor geografice in sudul Carpatilor romanesti) si Alpii Transilvaniei (denumire data de geograful francez Emmannuel de Martorvne, care a gasit multe asemanari cu Alpii in infatisarea reliefului acestor masive).


Caracteristici
- sunt cei mai inalti munti din Romania, avand 11 varfuri cu altitudini ce depasesc 2 500 m (vf. Moldoveanu, cu 2 544 m, este cel mai important);
- alcatuiesc grupari de munti formati predominant din roci cristaline si din culmi calcaroase;
- infatisarea generala reflecta fie un aspect greoi, masiv, fie unul de creste abrupte;
- doar Oltul ii strabate in intregime; in rest, raurile mari au creat vai partial transversale;
- culmile prezinta platouri netede intinse, cu pajisti folosite vara ca pasuni;
- la peste 1 800 m altitudine, au existat ghetari lungi care au creat circuri si vai gladare in care exista lacuri, praguri cu cascade etc;
- pasurile si trecatorile sunt putine la numar, dar au fost folosite inca din Antichitate de locuitorii aflati de-o parte si de alta a lor; Transalpina (Muntii Parang) si Transfagarasanul strabat muntii la peste 2 000 m.

Grupa Muntilor Bucegi

Se afla la contactul cu Carpatii Curburii. in est sunt Muntii Bucegi, formati din conglomerate si calcare, cu varfuri de peste 2 000 m dispuse in lungul unei creste cu desfasu-rare in forma de potcoava. La exterior ea este marginita de abrup-turi de peste 1 000 m. in interior se afla platouri netede la altitudini de 1 800 - 2 000 m. in centru se afla valea Ialomitei, care in cursul superior taie chei (Orzei, Tatarului etc.) separate de mici depresiuni in care au fost amenajate lacuri pentru hidrocentralele de la Dobresti si Moroeni.

In Muntii Bucegi exista numeroase cabane turistice si amenajari pentru turism (telecabine ce pleaca din Sinaia si Busteni spre platou, partii de schi etc).


Muntii Leaota se afla la sud-vest de Muntii Bucegi. Sunt formati in mare parte din roci cristaline si doar in nord din culmi calcaroase in care raurile au taiat chei. Din Leaota (2 133 m) se desprind radial mai multe culmi cu pajisti alpine si versanti bine impaduriti.

Muntii Piatra Craiului se desfasoara in nord-vestul grupei, fiind alcatuiti dintr-o uriasa creasta calcaroasa cu versanti abrupti si mase de grohotis; in est, raul Dambovicioara a sapat chei in versantii cu relief carstic, unde se afla pestera Dambovicioara.

Intre aceste masive se afla cidoarul Rucar-Bmn, o regiune mai joasa la 800 - 1 300 m, alcatuita din culmi netede formate din roci cristaline si petice de calcar, conglomerate, gresii. Raurile survt adanci si curg spre sud catre Dambovita, formand chei in jurul localitatilor Rucar si Podu Dambovitei, sau spre nord, catre Depresiunea Brasov. in lungul culoarului trece un drum folosit inca din timpul dacilor si romanilor.

Satele se afla fie grupate pe vai sau in depresiuni, fie risipite pe podu-rile culmilor. Ocupatiile de baza ale locuitorilor sunt cresterea vitelor si exploatarile forestiere, la care s-a adaugat, in ultimii ani, agroturismul.

Grupa Muntilor Fagaras

Se desfasoara intre vaile Dambovitei, la est, si Oltului, la vest, fiind alcatuita din:
Muntii Fagaras, in nord, formand cea mai lunga creasta montana carpatica (cca 60 km), ce domina prin versanti povarniti (peste 1000 m) Depresiunea Fagaras si valea Oltului, au sase varfuri cu inaltimi ce de-pasesc 2 500 m, intre care se remarca Moldoveanu (2 544 m) si Negoiu (2 535 m). in acesti munti se afla circuri si vai glaciare cu lacuri (Ba-lea, Podragu, Capra, Doamnele), precum si pajisti alpine.

In centru se gaseste Tara Lovistei, o depresiune tectonica alcatuita din culmi atingand 800 - 1 100 m, cu paduri si sate de munte, pe unde treceau drumurile vechi din Tara Romaneasca spre Transil-vania. Pe raul Arges este amplasat lacul de acumulare Vidraru.

In sud-est, intre vaile Dambovita si Raul Doamnei sunt Mun-tii Iezer, cu varfuri ce depasesc 2 000 m (2 462 in vf. Iezeru Mare, 2 391 in vf. Papusa), circuri glaciare, pajisti alpine. La vest de Raul Doamnei sunt masivele Ghitu, Frunti, Cozia, cu inaltimi de 1 000 - 1 600 m.

Valea Oltului, pe parcursul a cca 50 km, formeaza un defileu cu doua sectoare inguste (Cozia in sud si Turnu Rosu in nord), cvi lacuri de baraj hidroenergetic, mai multe sate si manastiri, precum Cozia, care dateaza din secolul al XlV-lea.

Grupa Muntilor Parang

Se intinde intre vaile raurilor Olt (est), Jiu si Strei (vest), fiind cea mai extinsa subunitate din Carpatii Meri-dionali. Sunt formati predominant din roci cristaline si numai in nord-vest si in sud sunt culmi calcaroase cu chei si pesteri. Raurile Jiul de Est, Sebes, Sadu si Lotru ii separa in mai multe masive.

In sud-vest se afla Muntii Parang, cei mai importanti, cu varfuri ce depasesc 2 400 m (Parangu Mare, 2 519 m), un relief glaciar la obarsiile raurilor Jiet, Lotru (circuri, vai si lacuri, intre care Galcescu) si intinse pajisti alpine. in sud-est sunt Muntii Capatanei, cu cateva varfuri la peste 2 100 m, cu chei (Oltetului) si pesteri (Polovragi, Muierii), iar in nord-vest, Muntii Sureanu, alcatuiti dintr-un sector central inalt, cu rod cristaline, varfuri la peste 2 000 m si circuri glaciare, din care pornesc culmi ce coboara pana la 1 000 m, unele alcatuite din calcare cu formatiuni carstice si chei.

Pe valea Orastiei se afla cetatile dacice, intre care Sarmizegetusa Regia. in nord-est sunt Muntii Cindrel, avand o culme centrala din care se desprind altele mai mici ce se termina brusc deasupra Depresiunii Sibiului. intre vaile Sadu si Lotru sunt Muntii Lotrului (vf. Steflesti, 2 242 m), unde se afla lacurile Vidra si Malaia, hidrocentrale, statiunea balneoclimaterica Voineasa etc.

Grupa Muntilor Retezat

Se intinde la vest de raurile Jiu si Strei si cuprinde sase masive separate de Depresiunea Petrosani si culoa-rele vailor Raul Mare, Raul Rece si Cerna. Acesti munti sunt alcatu-iti in cea mai mare parte din sisturi cristaline si granite care le dau masivitate.

Doar la margini se afla si culmi calcaroase, in care exista chei si pesteri. in aceasta regiune exista multe circuri, vai si lacuri gla-ciare, o intinsa zona cu pajisti alpine, paduri de conifere si foioase.

Muntii Godeanu au o pozitie aproape centrala. in jurul varfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se gasesc drcuri si vai glaciare.
MunHi Retezat, care se desfasoara in nord-est, se termina prin ver-santi cu panta mare deasupra depresiunilor Hateg si Petrosani. Au cel mai mare numar de vai si circuri glaciare. in acest masiv se afla cel mai intins lac glaciar (Bucura) si cel mai adanc (Zanoaga) din Carpatii romanesti; o parte a masivului este declarata Parc National din 1935, cu zona stricta de ocrotire de 1 840 ha.

Muntii Valcan, situati in sud-est, au inaltimi mai mici (vf. Straja cu 1 868 m), dar prezinta versanti abrupti, chei si varfuri calcaroase.
In sud-vest sunt Muntii Cernei si Muntii Mehedinti, formati din calcare si sisturi cristaline, care au altitudini reduse si sunt bine impaduriti. intre ei se afla Valea Cernei.
In nord-vest se afla Muntii Tarcu, cu o creasta principala, cuprin-zand varfuri la peste 2 100 m, si numeroase culmi netede, impadurite si mai joase. Pe una dintre acestea - Muntele Mic - se afla o statiune climaterica.

Aceasta grupa cuprinde si cateva depresiuni. in Depresiunea Petrosani, de origine tectonica, strabatuta de Jiul de Vest si Jiul de Est, se afla strate de carbuni (huila), exploatate in mai multe mine. in cuprinsul ei se afla patru orase, intre care municipiul Petrosani. De-presiunea Hateg, tot de origine tectonica, are un relief variat, cu terase pe care se afla sate, artere rutiere si feroviare si orasul Hateg. Catre nord se continua pana la Mures cu Depresiunea Calan.

Carpatii Meridionali, alaturi de Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali reprezinta cele trei mari grupe muntoase ale Romaniei. Denumirea lor este data referitor la pozitia lor geografica fata de Depresiunea Colinara a Transilvaniei, care reprezinta simultan si limita lor nordica.

Carpatii Meridionali reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii. Parte distincta a Carpatilor Meridionali, Muntii Fagaras, cei mai spectaculosi, inalti si salbatici munti ai Romaniei, i-au inspirat pe geograful francez Emmanuel de Martonne sa-i denumeasca si Alpii Transilvaniei.

Limita lor vestica, spre Carpatii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timis-Bistra-Hateg-Stei-Orastie, iar limita lor estica spre Carpatii Curburii o reprezinta Valea Prahovei. Limita sudica a Carpatilor Meridionali o reprezinta un abrupt major pe alocuri avand o diferenta de nivel pana la 1000 m. format din trei grupe: Subcarpatii Curburii (intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru) si Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare).

Sub-grupele montane ale Carpatii Meridionali

Muntii Bucegi - cel mai inalt varf, 2505 m, Varful Omu
Muntii Leaota - cel mai inalt varf, 2133 m, Varful Leaota
Muntii Piatra Craiului - cel mai inalt varf, 2238 m, Varful La Om, cunoscut si ca Piscul Baciului
Muntii Iezer-Papusa - cel mai inalt varf, 2470 m, Varful Rosu
Masivul Ghitu - cel mai inalt varf, 1622 m, Varful Ghitu
Masivul Fruntii - cel mai inalt varf, 1534 m, Varful Muntisor
Muntii Fagaras - cel mai inalt varf, 2544 m, Varful Moldoveanu
Masivul Cozia - cel mai inalt varf, 1668 m, Varful Ciuha Mare, cunoscut si sub numele de Varful Cozia
Muntii Capatanii - cel mai inalt varf, 2130 m, Varful Nedeia
Muntii Latoritei - cel mai inalt varf, 2055 m, Varful Bora
Muntii Lotrului - cel mai inalt varf, 2242 m, Varful Steflesti
Muntii Cindrel - cel mai inalt varf, 2245 m, Varful Cindrel
Muntii Parang - cel mai inalt varf, 2518 m, Varful Parangul Mare
Muntii Sureanu - cel mai inalt varf, 2130 m, Varfu lui Patru
Muntii Valcan - cel mai inalt varf, 1946 m, Varful Oslea
Muntii Retezat - cel mai inalt varf, 2509 m, Varful Peleaga
Muntii Mehedinti - cel mai inalt varf, 1466 m, Varfu lui Stan
Muntii Godeanu - cel mai inalt varf, 2291 m, Varful Gugu
Muntii Cernei - cel mai inalt varf, 1928 m, Varful Dobrii
Muntii Tarcu - cel mai inalt varf, 2196 m, Varful Caleanu