Carpatii Occidentali | Legende din Carpatii Occidentali | Carpatii Romanesti | Poze Munti Carpatii Occidentali

CARPATII OCCIDENTALI

Limite si vecini

Se intind in vestul Romaniei intre Dunare (S) si Barcau (N), fiind predominant incadrati de Dealurile de Vest si de Depresiunea Colinara a Transilvaniei; in dreptul Muntilor Zarand, la nord de Mures, contactul se face cu campia, iar in sud si sud-vest cu Carpatii Meridionali si Carpatii din Serbia.
Caracteristici
- prin pozitia geografica inchid marele arc al Carpatilor romanesti, intregindu-i sub forma unei cununi;
- prezinta altitudini mici, consecinta a ridicarii lor mai slabe, depasesc 1 800 m doar in trei varfuri (Muntii Apuseni), iar in rest se mentin de la 400 la 1 600 m;
- sunt puternic fragmentati tectonic, aparand ca masive inconjurate de depresiuni joase;
- au o alcatuire geologica complexa din roci cristaline, magmatice si sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creeaza impresia de mozaic petrografic;
- detin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase si neferoase, carbuni, materiale de constructie, izvoare minerale etc;
- constituie un castel de ape, deoarece in crestele inalte isi au izvoarele numeroase paraie care devin rauri mari ce se varsa in Tisa sau direct in Dunare;
- sunt acoperiti predominant de paduri de foioase; doar pe culmile ce depasesc 1 300 m se dezvolta si conifere; in Banat, ca o consecinta a influentelor climatice din sudul continentului, se dezvolta o vegetatie care cuprinde specii de plante iubitoare de caldura;
- au cel mai mare numar de asezari omenesti din Carpati, prezente in lungul vailor, in depresiuni si pe culmile netede pana la altitudini de 1 600 m;
- favorizeaza o economie complexa cu o industrie diversificata (extractia minereurilor, carbunilor si materialelor de constructie, exploatarea si prelucrarea lemnului), o agricultura bazata pe cresterea animalelor si pe unele culturi in depresiuni (cereale, cartofi).

Se afla in sud, intre Valea Dunarii, Culoarul Timis - Cerna, care ii separa de Carpatii Meridionali, si Dealurile Banatului. Nutnele este legat de cel al provinciei istorice.

Se compun din:
- Muntii Semenic, care sunt cei mai inalti (trei varfuri depasesc 1.400 m, in rest au altitudini de 800 - 1 200 m), alcatuiti din sisturi cristaline, avand culmi netede, cu pasuni separate de vai adanci bine impadurite;
- Muntii Almajului, situati in lungul Dunarii, care sunt formati din roci cristaline, dar si din calcare, cu inaltimi de 400 - 1 224 m; au zacaminte de huila;
- Muntii Locvei, situati ih sud-vest, intre Dunare si Nera, alcatuiti din roci cristaline si calcare, cu altitudini sub 700 m; contin minereu de cupru;
- Muntii Aninei, situati in vest, cu inaltimi de 600 - 1 000 m, alcatuiti din calcare in care s-au format chei (Carasului), pesteri (Comarnic);
- Muntii Dognecei, situati in vest, cu altitudini reduse, alcatuiti din roci magmatice si cristaline; culmile sunt netede, iar pe vai s-au format defilee (Barzava).

Intre aceste masive se afla mai multe zone joase:
â?? Depresiunea Bozovici (Almajului), strabatuta de raul Nera, care taie chei in calcarele din Muntii Locvei, cu un relief de terase pe care se afla sate si terenuri de culturi agricole (cereale si livezi);
â?? Culoarul depresionar Caras - Ezeris, situat intre muntii Dognecei, Aninei si Semenic, format din trei depresiuni (Caras, Resita, Ezeris), unde se afla asezari, terenuri agricole si cai de comunicatie;
â?? Culoarul Duniirii, un sector de vale transversala cu bazinete depresionare (adapostind asezari) si ingustari in calcare (Cazanele) sau in roci cristaline, declarat parc natural. Prin construirea barajului Portile de Fier, pe fundul vaii s-a format un lac de acumulare.
â?? Culoarul Timis - Cerna, denumit astfel de la cele doua rauri care il strabat, avand in centru pasul Poarta Orientala sau Domasnea (540 m) si un relief de terase si culmi joase (300 - 500 m) cu localitati, culturi cerealiere si livezi.

Muntii Poiana Ruscai.
Se intind intre vaile Bistra (S) si Mures (N), fiind alcatuiti din roci cristaline si petice de marmura. Aici se afla exploatari de minereuri feroase si neferoase, marmura, lemn. in sud exista Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonica, care separa acesti munti de Muntii Tarcu; la mijlocul culoarului se afla pasul Poarta de Fier a Transilvaniei.
In nord, Culoarul Muresuiui separa Muntii Banatului de Muntii Apuseni, iar Culoarul Begai de Podisul Lipovei. Prin aceste culoare trec cai de comunicatie.
Muntii Apuseni. Se desfasoara intre vaile Mures, in sud, si Barcau, in nord, si sunt inconjurati de dealuri, depresiuni, campie etc. Au o zona centrala, inalta, cu vai adanci si masive joase la peri-ferie, inconjurate de depresiuni.
Constituie cel mai mare mozaic petrografic din Carpati si detine resurse de subsol variate.
Satele risipite din acesti munti urca la altitudinile cele mai mari din Carpatii nostri (1 600 m). Apusenii sunt strabatuti in toate directiile de drumuri cu importanta nationala si internationala.

Se divid in:
- Muntii Bihorului, cu cea mai mare desfasurare, ocupand partea centrala, alcatuiti predominant din sisturi cristaline si granite care le dau masivitate si inaltimi mari (Bihor, 1 849 m). Exista si platouri si culmi din calcare cu pesteri declarate rezervatii naturale (Scarisoara, in care se afla un ghetar, Cetatile Ponorului, Ursilor etc.) si chei.

Aici isi au izvoarele paraiele care alcatuiesc Crisul Negru, Somesul Cald, Somesul Rece, Ariesul, Crisul Alb etc. Pe versarvtii vailor sunt paduri de brad sau de amestec (molid si fag), iar pe culmi, pasuni folosite pentru cresterea animalelor. In sud se afla muntele Gaina (1 484 m), cunoscut prin sarbatorile traditionale. Sunt traversati de mai multe drumuri ce conduc la numeroase obiective turistice (pesteri, chei, varfuri, lacuri, statiunea dimaterica Stana de Vale etc).

- Muntii Vladeasa din nordul Muntilor Bihor, formati din granite, care ating irv varful omonim 1 836 m;- Muntii Gilau, din estul Muntilor Vladeasa, alcatuiti din sisturi cristaline, cu inaltimi de 1 000 - 1 250 m; au sate risipite, iar pe Somesul Cald, lacuri de baraj la Fantanele, Tarnita si Gilau;

- Muntele Mare, situat intre Somesu Cald si Aries, care atinge in varful omonim 1 827 m;

- Muntii Trascaului, amplasati intre Aries si Ampoi, formati din calcare, cu varfuri semete si chei (Cheile Turzii, Rameti).

- Muntii Metaliferi, situati intre Aries, Ampoi si Mures, alcatuiti din gresii, calcare si roci vulcanice, avand culmi la altitudini sub 1.000 m. Satele sunt situate pe vai si in depresiuni mici, iar locuitorii se ocupa cu cresterea animalelor si cu exploatarea minereurilor neferoase.

- Bazinul superior al Ariesului, cunoscut sub numele de Tara Mofilor, regiune cu un numar mare de asezari cu valoroase traditii istorice, folclorice si etnografice, cu bogatii de subsol (aur, argint) exploatate inca din Antichitate. Pe valea Ampoiului s-a format Depresiunea Ziatna, iar pe valea Crisului Alb depresiunile Brad si Halmagin. in orasul Brad, important centru al exploatarilor de minereuri auro-argentifere, exista Muzeul Aurului.

- Muntii Zarand, care se intind in sud-vest, cu altitudini intre 400 si 800 m (roci cristaline si magmatice, paduri bogate si sate la marginea muntilor);

- Muntii Codru-Moma, formati din roci cristaline si calcare, cu inaltimi de pana la 1112 m (vf. Plesu); aici se afla statiunea balneara Moneasa si exploatarile de marmura de la Moneasa si Vascau. Intre cele doua masive se afla Depreshinea Zarand, o prelungire a campiei pe Crisul Alb.

- Muntii Padurea Craiului, aflata de-a lungul Crisului Repede si Crisului Alb, alcatuiti din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri si depresiuni carstice, pesteri (Meziad, Vantului - cea mai mare in tara) si chei.

- Depresiunea Beius, incadrata de muntii Bihor, Codru Moma si Padurea Craiului, cu un relief de terase create de Crisul Negru, adapostind asezari mari cu o bogata traditie istorica si etnografica.

- Depresiunea Vad-Borod, aflata de-a lungul Crisului Repede. Pe terasele formate de rau s-a amplasat soseaua si calea ferata Cluj-Napoca - Oradea.

- Muntii Plopis (Ses) si Muntii Meses, reprezentand doua culmi cu altitudini de la 400 la 900 m, formate din roci cristaline, bine impadurite; satele sunt la marginea muntilor.Intre aceste culmi se afla Depresiunea Simleu strabatuta de raul Crasna. Relieful este de dealuri si terase populate cu multe sate.

Sub-grupele montane ale Carpatilor Occidentali:

Muntii Almaj (sau Almajului) - cel mai inalt varf, 1224 m, Varful Svinecea Mare
Muntii Locvei - cel, 735 m, Varful Corhanul Mare
Muntii Semenic - cel mai inalt varf, 1447 m, Varful Piatra Goznei
Muntii Aninei - cel mai inalt varf, 1160 m, Varful Leordis
Muntii Dognecei - cel mai inalt varf, 617 m, Varful Culmea Poetii
Muntii Poiana Rusca - cel mai inalt varf, 1382 m, Varful Pades
Muntii Trascau - cel mai inalt varf, 1369 m, Varful Dambau
Muntii Metaliferi - cel mai inalt varf, 1437 m, Varful Poienita
Muntii Zarand - cel mai inalt varf, 836 m, Varful Drocea
Muntii Codru-Moma - cel mai inalt varf, 1112 m, Varful Plesu
Masivul Gaina - cel mai inalt varf, 1486 m, Varful Gaina
Muntii Bihor - cel mai inalt varf, 1849 m, Varful Curcubata Mare
Masivul Muntele Mare - cel mai inalt varf, 1826 m, Varful Muntele Mare
Muntii Gilau - cel mai inalt varf, 1475 m, Varful Chicera Comarii
Masivul Vladeasa - cel mai inalt varf, 1836 m, Varful Vladeasa
Muntii Padurea Craiului - cel mai inalt varf, 1027 m, Varful Hodrancusa
Muntii Meses - cel mai inalt varf, 996 m, Varful Magura Priei
Muntii Plopis (sau Muntii Ses) - cel mai inalt varf, 918 m, Varful Magura Mare