Judetul Edinet | Turism judetului Edinet | Obiective turistice Edinet | Cazare Republica Moldova

Prezentare judetul Edinet

Judetul Edinet se invecineaza cu Romania si Ucraina si cu judete Balti, Soroca. Capitala judetului este orasul Edinet. Acesta are o suprafata de 911 km?, avand o populatie de 81.384, si o densitate de 89,33 locuitori/ km?.

Harta judetul Edinet

Cazare Chiurt
Cazare Alexandreni

 Cazare Edinet

Obiective Turistice

Locuri de vizitat:
- Aleea de tei dintre satele Pavlovca si Larga;
- Parcul din satul Branzeni;
- Parcul din satul Hancauti;
- Parcul din satul Mandac;
- Parcul din satul Pavlovca;
- Parcul din satul Rediul Mare;
- Parcul din satul Stolnicen;
- Parcul din satul Taul

Parcul din satul Taul
Cel mai mare parc din Moldova se gaseste in mijlocul satului Taul (jud.Edinet), la cca 200 km nord de Chisinau sau la 5 km de Donduseni. In 1900 in aceste locuri erau pamanturile mosieresti, o pasune si un iaz. Dupa ruinarea mosierului, pamanturile erau cumparate de A.I. Pommer, slujbas din Sanct-Peterburg, care si-a construit aici un conac. La propunerea lui Pommer, absolventul scolii de horticultura din Odesa, livadarul Ipolit Vasile Vladislavschii - Padalko, pe aceste pamanturi amenajeaza un parc.

Padalko a acordat o mare atentie la reteaua de drumuri, care cuprinde 15 km. Rutele circulante permit calatorului sa admire cat mai multe coltisoare frumoase ale parcului.
Parcul reprezinta una dintre cele mai reusite lucrari ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea inalta de atunci, I. Vladislavschi-Padalko. Planificarea si amplasarea zonelor a fost dictata de relieful cadrului natural si are un caracter asimetric. Principalele compozitii se succeda in trepte rand pe rand de-a lungul aleelor, ce duc linistite intr-o vale pitoreasca spre un lac mic.

Colectia dendrologica reprezinta circa 150 de specii de arbori, arbusti si liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice. Parcul conventional este impartit in patru zone - doua de silvoparc, una peisagera si ultima formata din pomi fructiferi. In cadrul parcului peisager este amplasat conacul si anexele gospodaresti, care poseda amprentele stilului unei arhitecturi eclectice. In partea superioara se afla resedinta rurala a boierului Pommer, iar in partea de jos aminteste mai degraba o padure cu palcuri de arbori caracteristici diferitor zone geografice.
Fiind cel mai mare din Moldova, parcul Taul are si o retea impresionanta de alei, cararui si drumuri de peste 12,5 km. Accesul vizitatorilor in parc este liber.

Defileul Fetesti
Rezervatia include masivul de padure Fetesti, imprejurarile lui cu vegetatie ierboasa si defileul rauletului Draghiste (provine de la drag, dragoste). Defileul are o latime de 250 m, maluri abrupte, inalte. In partea superioara a rezervatiei s-a pastrat un sector de dumbrava semiarida de Quercus pubescens. La sud, in rapa, aceasta dumbrava se margineste cu o padure de stejar, la vest - cu o padure de stejar fara carpen, iar la nord se intind terenuri agricole. Aici vegeteaza 160 de specii de plante ierboase.

15 specii de plante sunt rare (Rhamnus tinctoria, Cotoneaster meanocarpa, Amygdalus nana, Schivereckia podolica, Poa podolica, Dictamnus gymnistylis, Saxifraga tridactylites, Aurinia saxatilis, Asperula tinctoria, Asplenium ruta-muraria, A.trichomanes, Cystopteris fragilis, Adonis vernalis, Helichrysum arenarium, Fritillaria montana).

Grotele Branzeni
Privita de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Branzeni pare desprinsa dintr-un peisaj montan. Incercuita din toate partile de recifi cu inaltimea de peste 210 m, localitatea Branzeni are o mosie cu un patrimoniu natural si antropic deosebit. Ecologistii si calatorii sunt frapati de maretia monumentelor naturii, savantii si arheologii considera Branzenii un adevarat paradis arheologic, paleontologii vin incoace ca in cea mai bogata biblioteca a unor evuri disparute milioane de ani in urma.

Raul Racovat serpuieste printre recifi speriat de indrazneala sa de pe timpuri, cand a spart blocurile de piatra si si-a croit albia prin locuri atat de impresionante. Din toata mosia satului Branzeni sub ocrotirea statului s-au luat 200 de ha Grota de la Branzeni prezinta o nisa in stratul de calcar adanca de 9 m, lunga de 18 m si inalta de 4 m, situata la 62 m inaltime fata de nivelul apei r. Racovat. Sunt studiate 3 straturi de cultura care apartin paleoliticului tarziu si mezoliticului. Obiectele de cremene gasite numara peste 8000 de unitati.

La Castel
Este rezervatia peisagistica ocrotita de stat care se inscrie de minune in complexul natural Gordinesti - Buzdugeni - Branzeni. Suprafata - 746 ha.
Complexul natural Gordinesti - Buzdugeni - Branzeni gazduieste peisajele cele mai impresionante si pitoresti din bazinul raului Racovat si din nord-vestul R. Moldova. Rezervatia include lotul de padure Gordinesti, situat in dreapta r. Racovat si masivul de padure Stanca, situat in stanga r. Racovat, o fasie de 200 m latime pe parcursul din stanga raului cu vegetatie petrofita ierboasa. Adaposteste in arealul ei specii rare si unice de fauna salbatica si flora (crusinul, crinul de padure, lacrimioara, floarea de piatra etc.).

Localnicii au compus mai multe legende si cantece inchinate Racovatului si rezervatiei "La Castel". Chiar si denumirea "La Castel" este legata de o poveste de dragoste si de un castel care a disparut in negura vremurilor. In locul castelului si a dragostei fierbinti au ramas sa dainuie peste secole stancile uriase, peretii de piatra, care au imprumutat de la timpurile de odinioara forma unor castele medievale sau a unor cetati dacice. "Pe una din stancile greu accesibile, candva se inalta un castel, unde locuia o frumoasa domnita, ce fusese rapita si ascunsa aici de catre iubitul ei, deoarece parintii se impotriveau casatoriei lor. Intorcandu-se de la vanatoare, ceata vesela de prieteni urca spre castel pe poteca abrupta. Dar zadarnice le-au fost incercarile.

La jumatate de cale, intr-o pestera spatioasa ii astepta ospatul: mese incarcate cu bucate delicioase si vinuri alese. Dupa masa copioasa, ametiti de licoarea vinului, tinerii nu mai puteau sa urce spre castel. Cu timpul, turnurile castelului s-au topit. Dar locurile din imprejurimi, poteca ce duce spre castel, desisul pitoresc al Racovatului pastreaza si astazi misterioasa denumire "La Castel".

Galerie foto judetul Edinet