Muntii Carpati reprezinta
un lant muntos, apartinand marelui sistem muntos central al Europei.
Carpatii cuprinsi intre bazinul Vienei si defileul Dunarii
formeaza un arc cu o lungime de 1500 km in Austria, Cehia, Slovacia,
Polonia, Ungaria, Ucraina si Romania.
Cel mai inalt varf al intregului lant Carpatic
este Varful Gerlachovsky, 2655 m, in Slovacia,
iar in Romania este Varful Moldoveanu,
avand 2544 m, situat in Muntii Fagaras din Carpatii Meridionali. Spre
deosebire de Alpi, Carpatii au mari depresiuni intramontane,
iar culmile lor se prezinta sub forma unor suprafete intinse, acoperite
cu pajisti. Carpatilor le apartine si cel mai mare lant vulcanic din
Europa. Alaturi de rocile cristaline si eruptive o mare extensiune o
au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpatilor este
continentala, precipitatiile cresc in raport cu altitudinea iar vegetatia
este dispusa in etaje, pajisti alpine sus, paduri de conifere si faget
pe pante si pe inaltimile mai mici. Din muntii Carpati izvorasc: Vistula,
Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Muresul, Oltul s.a.
Carpatii
romanesti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine
individualizat prin directia generala a culmilor principale, prin altitudine,
prin masivitate si structura. Rezistenta Platformei Ruse le-a impus
Carpatilor la formare o directie de la nord-nord-vest
spre sud-sud-est, directie modificata apoi spre vest de horstul hercinic
dobrogean.
Altitudinea medie a Carpatilor
este de circa 1.000 m, inaltimile maxime depasind rar 2500 m. In Carpatii
Occidentali, inaltimile culmilor coboara frecvent sub 800 m. Latimea
sistemului muntos carpatin pe teritoriul Romaniei variaza intre 120
km si 70 km.