Harta Noua Zeelanda | Informatii utile Noua Zeelanda | Date generale Noua Zeelanda | Poze si imagini Noua Zeelanda

Asezarea geografica: 33?-53? S, 162?-173? V

Populatia: 3.494.300 locuitori

Densitatea populatiei: 12 locuitori/km2

Capitala: Wellington 325.682 locuitori

Cel mai mare oras: Auckland 885.600 locuitori

Limba oficiala: engleza

Produsul intern brut: 57.535 milioane dolari SUA

Produse importate: piese de masini, textile, autovehicule, fier si otel, produse petroliere, produse chimice

Produse exportate: carne, lana, unt, cascaval, piele, fructe, aliaje din aluminiu

Moneda oficiala: dolar neo-zeelandez (100 centi= 1 dolar)

Forma de stat: dominion si membru al Pietei Comune

Pasarea nationala: kiwi

Maorii
Acest popor polinezian a descoperit si colonizat Noua Zeelanda in jurul anului 800 d.Hr. Erau vanatori, pescari si agricultori si, mai tarziu, au fost urmati de alti colonisti polinezieni. Au fost netulburati pana ce au sosit europenii in secolul 19, si s-au dus razboaie inversunate pe uscat in anii 1860. Problemele au fost in mare parte rezolvate si maorii sunt o parte importanta a societatii.

Orase
Wellington, capitala, este situat pe varful sudic al Insulei de Nord, o pozitie relativ centrala. O parte a orasului a fost construita pe pamant recuperat, iar zona din jur a suferit datorita cutrmurelor. Este un oras administrativ, comercial si industrial. Principalul oras industrial este Auckland, situat pe un istm ingust de uscat dintre Marea Tasmaniei si Oceanul Pacific. Este cel mai important port al Noii Zeelande. Christchurch (307.200 locuitori), centrul industrial al Insulei de Sud, este puctul focal al cailor ferate si centrul comercial pentru terenurile agricole din Campia Canterbury. Noua Zeelanda este una dintre cele mai urbanizate tari ale lumii.

Clima
Insula de Nord este mult mai calduroasa decat Insula de Sud, iar Auckland si peninsula nordica au conditii climatice subtropicale sau mediteraneene. Temperatura medie iarna (iulie) este 10?C, iar vara 23?C. Pe Insula de Sud, temperatura medie la Christchurch este de 5?C iarna si 17?C vara, iar partile sudice din jurul orasului Invercargill sunt putin mai reci. Cantitatea totala de precipitatii in Christchurch este de aproximativ 60 cm pe an, iar in Alpii de Sud si de-a lungul coastei de vest mai umede poate ajunge pana la 200 cm. In tinuturile muntoase precipitatiile cad mai ales sub forma de zapada. Alpii de Sud au intinderi mari de zapada, inclusiv cativa ghetari, dintre care cel mai mare este ghetarul Tasman, de aproape 30 km lungime si 2 km latime. Pe Insula de Nord, cantitatea de precipitatii este pana la 150 cm pe an inmunti si 75-80 cm in depresiuni. Ploaia este adesea insotita de furtuni mari urmate de soare puternic, favorizand cresterea ierbii si a altor culturi furajere.

Energia
In Noua Zeelanda, ploile abundente si versantii abrupti creeaza multe rauri cu flux rapid. 78% din productia de energie provine de la hidrocentrale, in special pe Raul Waikato in Insula de Nord si pe Raurile Clutha si Waitaki in Insula de Sud. Centralele electrice geotermale produc 5% din productia de energie, folosind aburi si apa incalzita iesita din pamant in regiunile vulcanice, restul fiind produs prin putere calorifica traditionala. La Taranaki exista o mica productie de gaze naturale, si peste 2 milioane de tone de carbuni sunt produse pe an in Westland si Valea Waikato.

Caracteristici geografice
Exista doua insule principale, separate de stramtoarea ingusta Cook: Insula de Nord, de 114.685 km2, si Insula de Sud, de 150.460 km2. 75% din Noua Zeelanda depaseste 200 m. Insula de Nord are o regiune muntoasa centrala ce atinge 2.796 m in Varful Ruapehm, unul dintre vulcanii din sudul Lacului Tampo. In regiunea vulcanilor Ngauruhoe si Tongariro se gasesc izvoare calde si gheizere. Insula de Sud este strabatuta in vest de Alpii de Sud. Mai multe varfuri depasesc 3.000 m.

Transportul
Exista 4.273 km de cai ferate cu o legatura prin feribot intre Wellington si Insula de Sud. Exista 93.322 km de drumuri. Auckland, Christchurch si Wellington au aeroporturi internationale. Transportul oceanic este important pentru comert, peste 27 milioane de tone de marfuri intrand anual cu nave prin Auckland, Wellington, Lyttelton si Port Chalmers.

Industria
Industria prelucratoare angajeaza 195 din forta de munca si castiga 31% din venitul national. Industriile mai vechi sunt legate de produse agricole si silvicultura. Altele, precum constructiile mecanice, elaborarea fontei si otelului si textilele, s-au dezvltat in orasele importante si in apropierea porturilor. Turismul este in dezvoltare, iar industria serviciilor angajeaza 715 din totalul fortei de munca.

Agricultura
46% din exporturi sunt agricole, in special carne de miel, lana si produse lactate, dar si fructe. Noua Zeelanda este al doilea mare producator de carne de miel si oaie din lume. Exista aproximativ 8 milioane de vite si 53 milioane de oi, majoritatea pe Insula de Nord, unde pasunile bogate dau productii bune de lapte pentru unt si branza. Oile pentru lana sunt numeroase in Insula de Sud. Comertul cu Japonia, Australia si SUA a crescut recent. Exista o mica industrie a pescuitului si industrie silvica.