Orasul Chisinau
este amplasat in centrul Moldovei, la 47 grade 2 minute latitudenea nordica
si 28 grade 50 minute longitudinea estica, asezat pe un loc pitoresc, pe cele
sapte coline si este intersectat de riul Bic. Orasul Chisinau
este amplasat la o inaltime de 113,3 m de asupra marii.
Clima capitalei Moldovei
este pronuntat continentala. Temperatura medie anuala este de 9,6º ceea
ce are aproximativ Parisul si Viena, dar trecerea de la un anotimp la altul
se face mai brusc, precum si diferenta dintre minimum si maximum a temperaturii
este mai mare. Cele mai multe ploi cad de obicei in lunile mai, iunie si iulie,
care, impreuna cu cele din timpul iernii si alte luni, dau media anuala de 433
mm.
Pentru prima data Chisinaul
este mentionat intr-un hrisov domnesc de la 1436 dat de catre Ilie si Stefan
Voda logofatului Vancea. Chisinaul este unul din putinele orase, al carui nume
n-a suferit schimbari pe parcursul veacurilor.
Etimologia cuvintului Chisinau
a dat nastere mai multor teorii. O explicatie denota o oarecare origine slava
a capitalei, explicind provenienta Chisinaului de la cuvintul
ucrainean Chiseni, ceea ce inseamna buzunar, orasul fiind considerat
un vechi centru comercial. O alta origine a cuvintului deriva de la Cisla Noua,
adica tirla noua de oi. Printre pareri, o gasim si pe cea ce cuvintul Chisinau
provine de la Kesene – ceea ce inseamna in limba tatareasca capela pe
mormint, sau Kesen – schit, manastire. O alta teorie ne spune ca acest
nume, cu sufixul au, de provenienta ungureasca, este un cuvint maghiar poate
de la Kisjeno (Ieno cel mic) de unde provine si denumirea orasului Chisinau
din Ardeal, sau de la cuvintele Keszelvo, Keszen, Kiszinel.
In locul unde astazi se asterne
Chisinaul cu suburbiile sale erau asezate sase sate, fiecare
din ele avind istoria lui, si anume Chisinaul propriu zis,
Buiucanii, Vovintenii, Hrusca, care ocupa regiunea scoalei eparhiale si a cimitirului
armenesc, inclusiv Malina Mica, Visternicenii si Muncesti.
Iin a doua jumatate a secolului
XVIII Chisinaul era deja un oras destul de mare, cu hala de
piatra pentru negustori, cu vreo trei sute de case bune, cu citeva biserici,
cu mai multe pravalii si cu beciuri pentru marfuri.
Numele lui deja figureaza pe unele
harti rusesti si pe cele straine, cum este a lui F.G. Baws de la anul 1770 (Kischenau)
si a lui F.L. Giisefeld de la anul 1787 (Kischniou). in afara de cele patru
biserici existente atunci, in Chisinau, pe la sfirsitul veacului
al XVIII-lea , erau si case mari boieresti, unele cu doua etaje, cum a fost
casa familiei Donici si a stolnicului Dimitrie Riscanu.
Istoria nu ne-a pastrat nici un
fel de date cu privire la numarul populatiei orasului; luand in seama insa numarul
bisericilor, se poate lesne presupune, ca Chisinaul si ca populatie era destul
de mare. Pe linga populatia bastinasa, care se ocupa de obicei cu agricultura,
viticultura, cu cresterea vitelor si mai putin cu comertul, cum se ocupa razesii
mahalalelor Chisinaului si astazi, in Chisinau gasim in calitate de negustori
si Evrei si Armeni.
Pina la 16 mai 1812, cind prin
pacea de la Bucuresti, Rusii se retrag din tarile rominesti, anexind partea
rasariteana a Moldovei pina la Prut, centru politic si administrativ era Iasul.
Noua provincie, Basarabia, intrata in cadrul unei noi vieti politice si culturale,
a trebuit sa-si creeze un centru cu menirea de a da o noua orientare culturala
si politica intregii provincii. Astfel, Chisinaul a fost ales
de catre Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni si senatorul Krasno-Milasevici,
ca capitala a Basarabiei.
Industria, care isi are inceputuri
mai inainte in citeva tabacarii si velniti, tinde spre o dezvoltare mai mare,
si pe la anul 1814 in Chisinau gasim pe linga vreo 22 de tabacarii,
5 fabrici de saftian, 18 de luminari, 4 de sapon si 4 vopsitorii.
Imediat dupa anexare, Chisinaul
nu avea nici un fel de administratie comunala; politistul era totul pentru oras
si pentru locuitorii lui. Abia la anul 1817 se constituie o primarie din cinci
membri de catre nationalitatile mai numeroase din Chisinau
in frunte cu un primar, capitanul slujbei moldovenesti, Anghel
Nour.
La anul 1828 guvernul rus desfiinteaza
autonomia provinciala, acordata Basarabiei la anul 1816, si Chisinaul
intra in categoria oraselor regionale, cu administratie pur
ruseasca. Cu venirea general-guvernatorului Feodorov in capul provinciei, in
Chisinau se incepe o era de edilitate fecunda, care cu incetul
schimba aspectul orasului. La anul 1834 se aproba noul plan al orasului, potrivit
caruia se niveleaza cimpul din dosul mitropolei si se schiteaza proiectul strazilor
din partea noua a Chisinaului. Se construieste monumentala
catedrala a orasului, ceva mai tirziu clopotnita ei, se aranjeaza gradina din
jurul catedralei, se ridica bisericile catolica si luterana si mai multe edificii
publice.
in 1912 cetatenii Chisinaului
puteau calatori in elegantele tramvaie electrice; felinarele cu lampi de seu
se schimba in cele de petrol, care la rindul lor, pe la inceputul sec. XX, cu
incetul sunt inlocuite cu lumina electrica; se construieste apeductul si se
inmultesc cladirile publice si particulare.
Pe parcursul ultimilor ani orasul
Chisinau si-a schimbat considerabil imaginea, devinind pe buna
dreptate un oras european cu bulevarde largi si luminoase, parcuri si scuaruri
inundate de verdeata, edificii moderne situate in vecinatatea cladirilor cu
elemente ale arhitecturii traditionale.
