|
Se afla
in sud, intre Valea Dunarii, Culoarul Timis - Cerna, care ii separa de
Carpatii Meridionali, si Dealurile Banatului. Nutnele este legat de cel
al provinciei istorice.
Se compun
din:
- Muntii Semenic, care sunt cei mai inalti (trei varfuri
depasesc 1.400 m, in rest au altitudini de 800 - 1 200 m), alcatuiti din
sisturi cristaline, avand culmi netede, cu pasuni separate de vai adanci
bine impadurite;
- Muntii Almajului, situati in lungul Dunarii, care sunt
formati din roci cristaline, dar si din calcare, cu inaltimi de 400 -
1 224 m; au zacaminte de huila;
- Muntii Locvei, situati ih sud-vest, intre Dunare si
Nera, alcatuiti din roci cristaline si calcare, cu altitudini sub 700
m; contin minereu de cupru;
- Muntii Aninei, situati in vest, cu inaltimi de 600
- 1 000 m, alcatuiti din calcare in care s-au format chei (Carasului),
pesteri (Comarnic);
- Muntii Dognecei, situati in vest, cu altitudini reduse,
alcatuiti din roci magmatice si cristaline; culmile sunt netede, iar pe
vai s-au format defilee (Barzava).
Intre aceste
masive se afla mai multe zone joase:
Depresiunea Bozovici (Almajului), strabatuta de raul
Nera, care taie chei in calcarele din Muntii Locvei, cu un relief de terase
pe care se afla sate si terenuri de culturi agricole (cereale si livezi);
Culoarul depresionar Caras - Ezeris, situat intre muntii Dognecei, Aninei
si Semenic, format din trei depresiuni (Caras, Resita, Ezeris), unde se
afla asezari, terenuri agricole si cai de comunicatie;
Culoarul Duniirii, un sector de vale transversala cu bazinete depresionare
(adapostind asezari) si ingustari in calcare (Cazanele) sau in roci cristaline,
declarat parc natural. Prin construirea barajului Portile de Fier, pe
fundul vaii s-a format un lac de acumulare.
Culoarul Timis - Cerna, denumit astfel de la cele doua rauri care il
strabat, avand in centru pasul Poarta Orientala sau Domasnea (540 m) si
un relief de terase si culmi joase (300 - 500 m) cu localitati, culturi
cerealiere si livezi.
Muntii Poiana Ruscai.
Se intind intre vaile Bistra (S) si Mures
(N), fiind alcatuiti din roci cristaline si petice de marmura. Aici se
afla exploatari de minereuri feroase si neferoase, marmura, lemn. in sud
exista Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonica, care separa
acesti munti de Muntii Tarcu; la mijlocul culoarului se afla pasul Poarta
de Fier a Transilvaniei.
In nord, Culoarul Muresuiui separa Muntii Banatului de Muntii Apuseni,
iar Culoarul Begai de Podisul Lipovei. Prin aceste culoare trec cai de
comunicatie.
Muntii Apuseni. Se desfasoara intre vaile Mures, in sud, si Barcau, in
nord, si sunt inconjurati de dealuri, depresiuni, campie etc. Au o zona
centrala, inalta, cu vai adanci si masive joase la peri-ferie, inconjurate
de depresiuni.
Constituie cel mai mare mozaic petrografic din Carpati si detine resurse
de subsol variate.
Satele risipite din acesti munti urca la altitudinile cele mai mari din
Carpatii nostri (1 600 m). Apusenii sunt strabatuti in toate directiile
de drumuri cu importanta nationala si internationala.
Se divid
in:
- Muntii Bihorului, cu cea mai mare desfasurare, ocupand
partea centrala, alcatuiti predominant din sisturi cristaline si granite
care le dau masivitate si inaltimi mari (Bihor, 1 849 m). Exista si platouri
si culmi din calcare cu pesteri declarate rezervatii naturale (Scarisoara,
in care se afla un ghetar, Cetatile Ponorului, Ursilor etc.) si chei.
Aici isi
au izvoarele paraiele care alcatuiesc Crisul Negru, Somesul Cald, Somesul
Rece, Ariesul, Crisul Alb etc. Pe versarvtii vailor sunt paduri de brad
sau de amestec (molid si fag), iar pe culmi, pasuni folosite pentru cresterea
animalelor. In sud se afla muntele Gaina (1 484 m), cunoscut prin sarbatorile
traditionale. Sunt traversati de mai multe drumuri ce conduc la numeroase
obiective turistice (pesteri, chei, varfuri, lacuri, statiunea dimaterica
Stana de Vale etc).
- Muntii
Vladeasa din nordul Muntilor Bihor, formati din granite, care
ating irv varful omonim 1 836 m;- Muntii Gilau, din estul Muntilor Vladeasa,
alcatuiti din sisturi cristaline, cu inaltimi de 1 000 - 1 250 m; au sate
risipite, iar pe Somesul Cald, lacuri de baraj la Fantanele, Tarnita si
Gilau;
-
Muntele Mare, situat intre Somesu Cald si Aries, care atinge
in varful omonim 1 827 m;
-
Muntii Trascaului, amplasati intre Aries si Ampoi, formati din
calcare, cu varfuri semete si chei (Cheile Turzii, Rameti).
- Muntii Metaliferi,
situati intre Aries, Ampoi si Mures, alcatuiti din gresii, calcare si
roci vulcanice, avand culmi la altitudini sub 1.000 m. Satele sunt situate
pe vai si in depresiuni mici, iar locuitorii se ocupa cu cresterea animalelor
si cu exploatarea minereurilor neferoase.
- Bazinul
superior al Ariesului, cunoscut sub numele de Tara Mofilor, regiune
cu un numar mare de asezari cu valoroase traditii istorice, folclorice
si etnografice, cu bogatii de subsol (aur, argint) exploatate inca din
Antichitate. Pe valea Ampoiului s-a
format Depresiunea Ziatna, iar pe valea Crisului Alb depresiunile Brad
si Halmagin. in orasul Brad, important centru al exploatarilor de minereuri
auro-argentifere, exista Muzeul Aurului.
- Muntii
Zarand, care se intind in sud-vest, cu altitudini intre 400 si
800 m (roci cristaline si magmatice, paduri bogate si sate la marginea
muntilor);
- Muntii
Codru-Moma, formati din roci cristaline si calcare, cu inaltimi
de pana la 1112 m (vf. Plesu); aici se afla statiunea balneara Moneasa
si exploatarile de marmura de la Moneasa si Vascau. Intre
cele doua masive se afla Depreshinea Zarand, o prelungire a campiei pe
Crisul Alb.
- Muntii
Padurea Craiului, aflata de-a lungul Crisului Repede si Crisului
Alb, alcatuiti din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri si depresiuni
carstice, pesteri (Meziad, Vantului - cea mai mare in tara) si chei.
- Depresiunea
Beius, incadrata de muntii Bihor, Codru Moma si Padurea Craiului,
cu un relief de terase create de Crisul Negru, adapostind asezari mari
cu o bogata traditie istorica si etnografica.
- Depresiunea
Vad-Borod, aflata de-a lungul Crisului Repede. Pe terasele formate
de rau s-a amplasat soseaua si calea ferata Cluj-Napoca - Oradea.
- Muntii
Plopis (Ses) si Muntii Meses, reprezentand doua culmi cu altitudini
de la 400 la 900 m, formate din roci cristaline, bine impadurite; satele
sunt la marginea muntilor.Intre aceste
culmi se afla Depresiunea Simleu strabatuta de raul Crasna. Relieful este
de dealuri si terase populate cu multe sate.
Sub-grupele
montane ale Carpatilor Occidentali:
Muntii Almaj (sau Almajului) - cel mai inalt varf, 1224 m, Varful
Svinecea Mare
Muntii
Locvei - cel, 735 m, Varful Corhanul Mare
Muntii Semenic - cel mai inalt varf, 1447 m, Varful Piatra
Goznei
Muntii Aninei - cel mai inalt varf, 1160 m, Varful Leordis
Muntii Dognecei - cel mai inalt varf, 617 m, Varful Culmea
Poetii
Muntii Poiana Rusca - cel mai inalt varf, 1382 m, Varful
Pades
Muntii Trascau - cel mai inalt varf, 1369 m, Varful Dambau
Muntii Metaliferi - cel mai inalt varf, 1437 m, Varful
Poienita
Muntii Zarand - cel mai inalt varf, 836 m, Varful Drocea
Muntii Codru-Moma - cel mai inalt varf, 1112 m, Varful
Plesu
Masivul Gaina - cel mai inalt varf, 1486 m, Varful Gaina
Muntii Bihor - cel mai inalt varf, 1849 m, Varful Curcubata
Mare
Masivul Muntele Mare - cel mai inalt varf, 1826 m, Varful
Muntele Mare
Muntii Gilau - cel mai inalt varf, 1475 m, Varful Chicera
Comarii
Masivul Vladeasa - cel mai inalt varf, 1836 m, Varful
Vladeasa
Muntii Padurea Craiului - cel mai inalt varf, 1027 m, Varful
Hodrancusa
Muntii Meses - cel mai inalt varf, 996 m, Varful Magura
Priei
Muntii Plopis (sau Muntii Ses) - cel mai inalt varf, 918 m, Varful
Magura Mare
|
