Suprafata:
269.675 km2
Asezarea geografica:
33?-53? S, 162?-173? V
Populatia: 3.494.300
locuitori
Densitatea populatiei:
12 locuitori/km2
Capitala: Wellington
325.682 locuitori
Cel mai mare oras:
Auckland 885.600 locuitori
Limba oficiala:
engleza
Produsul intern brut:
57.535 milioane dolari SUA
Produse importate:
piese de masini, textile, autovehicule, fier si otel, produse petroliere, produse
chimice
Produse exportate:
carne, lana, unt, cascaval, piele, fructe, aliaje din aluminiu
Moneda oficiala:
dolar neo-zeelandez (100 centi= 1 dolar)
Forma de stat:
dominion si membru al Pietei Comune
Pasarea nationala:
kiwi
Maorii
Acest popor polinezian a descoperit si colonizat Noua Zeelanda in jurul anului
800 d.Hr. Erau vanatori, pescari si agricultori si, mai tarziu, au fost urmati
de alti colonisti polinezieni. Au fost netulburati pana ce au sosit europenii
in secolul 19, si s-au dus razboaie inversunate pe uscat in anii 1860. Problemele
au fost in mare parte rezolvate si maorii sunt o parte importanta a societatii.
Orase
Wellington, capitala, este situat pe varful sudic al Insulei de Nord, o pozitie
relativ centrala. O parte a orasului a fost construita pe pamant recuperat,
iar zona din jur a suferit datorita cutrmurelor. Este un oras administrativ,
comercial si industrial. Principalul oras industrial este Auckland, situat pe
un istm ingust de uscat dintre Marea Tasmaniei si Oceanul Pacific. Este cel
mai important port al Noii Zeelande. Christchurch (307.200 locuitori), centrul
industrial al Insulei de Sud, este puctul focal al cailor ferate si centrul
comercial pentru terenurile agricole din Campia Canterbury. Noua Zeelanda este
una dintre cele mai urbanizate tari ale lumii.
Clima
Insula de Nord este mult mai calduroasa decat Insula de Sud, iar Auckland si
peninsula nordica au conditii climatice subtropicale sau mediteraneene. Temperatura
medie iarna (iulie) este 10?C, iar vara 23?C. Pe Insula de Sud, temperatura
medie la Christchurch este de 5?C iarna si 17?C vara, iar partile sudice
din jurul orasului Invercargill sunt putin mai reci. Cantitatea totala de precipitatii
in Christchurch este de aproximativ 60 cm pe an, iar in Alpii de Sud si de-a
lungul coastei de vest mai umede poate ajunge pana la 200 cm. In tinuturile
muntoase precipitatiile cad mai ales sub forma de zapada. Alpii de Sud au intinderi
mari de zapada, inclusiv cativa ghetari, dintre care cel mai mare este ghetarul
Tasman, de aproape 30 km lungime si 2 km latime. Pe Insula de Nord, cantitatea
de precipitatii este pana la 150 cm pe an inmunti si 75-80 cm in depresiuni.
Ploaia este adesea insotita de furtuni mari urmate de soare puternic, favorizand
cresterea ierbii si a altor culturi furajere.
Energia
In Noua Zeelanda, ploile abundente si versantii abrupti creeaza multe rauri
cu flux rapid. 78% din productia de energie provine de la hidrocentrale, in
special pe Raul Waikato in Insula de Nord si pe Raurile Clutha si Waitaki in
Insula de Sud. Centralele electrice geotermale produc 5% din productia de energie,
folosind aburi si apa incalzita iesita din pamant in regiunile vulcanice, restul
fiind produs prin putere calorifica traditionala. La Taranaki exista o mica
productie de gaze naturale, si peste 2 milioane de tone de carbuni sunt produse
pe an in Westland si Valea Waikato.
Caracteristici geografice
Exista doua insule principale, separate de stramtoarea ingusta Cook: Insula
de Nord, de 114.685 km2, si Insula de Sud, de 150.460 km2. 75% din Noua Zeelanda
depaseste 200 m. Insula de Nord are o regiune muntoasa centrala ce atinge 2.796
m in Varful Ruapehm, unul dintre vulcanii din sudul Lacului Tampo. In regiunea
vulcanilor Ngauruhoe si Tongariro se gasesc izvoare calde si gheizere. Insula
de Sud este strabatuta in vest de Alpii de Sud. Mai multe varfuri depasesc 3.000
m.
Transportul
Exista 4.273 km de cai ferate cu o legatura prin feribot intre Wellington si
Insula de Sud. Exista 93.322 km de drumuri. Auckland, Christchurch si Wellington
au aeroporturi internationale. Transportul oceanic este important pentru comert,
peste 27 milioane de tone de marfuri intrand anual cu nave prin Auckland, Wellington,
Lyttelton si Port Chalmers.
Industria
Industria prelucratoare angajeaza 195 din forta de munca si castiga 31% din
venitul national. Industriile mai vechi sunt legate de produse agricole si silvicultura.
Altele, precum constructiile mecanice, elaborarea fontei si otelului si textilele,
s-au dezvltat in orasele importante si in apropierea porturilor. Turismul este
in dezvoltare, iar industria serviciilor angajeaza 715 din totalul fortei de
munca.
Agricultura
46% din exporturi sunt agricole, in special carne de miel, lana si produse lactate,
dar si fructe. Noua Zeelanda este al doilea mare producator de carne de miel
si oaie din lume. Exista aproximativ 8 milioane de vite si 53 milioane de oi,
majoritatea pe Insula de Nord, unde pasunile bogate dau productii bune de lapte
pentru unt si branza. Oile pentru lana sunt numeroase in Insula de Sud. Comertul
cu Japonia, Australia si SUA a crescut recent. Exista o mica industrie a pescuitului
si industrie silvica.
