TUNELUL DE ACCES CATRE PLATFORMA DE ARTILERIE
Accesul spre platforma de artilerie se face prin unul dintre
tunelurile de fuga ale Bastionului Sf. Eugeniu, care faceau
legatura dintre platformele de artilerie si partea superioara a zidurilor fortificatiei.
Aceste tuneluri permiteau manevre surprinzatoare ale asediatilor: atacuri, retrageri,
invaluiri. Necunoscator al tunelurilor, orice inamic ramanea surprins de aparitia
sau disparitia brusca a trupelor asediate.
TABARA MILITARA
Ajungand in partea superioara a pasarelei peste
zidul Castrului Roman, inaintea dumneavoastra se deschide o
frumoasa priveliste spre zona exterioara a traseului. In timp ce parcurgeti
traseul spre locurile de belvedere, puteti observa tabara militara,
amenajata ca o zona de agrement, unde hangii zdraveni si hangite frumoase, in
costume de epoca, stau la dispozitia dumneavoastra. Puteti poposi aici cat va
pofteste inima, ca si locuitorii cetatii de acum cateva secole, relaxandu-va
si schimband impresii, sorbind o bautura rece dintr-o cana de lut cu sigiliu.
Astfel aveti ocazia de a intra in deplina rezonanta cu spiritul unor epoci demult
apuse, departe de tumultul cotidian.
POARTA MONETARIEI
Incursiunea pe Traseul celor Trei Fortificatii
incepe de la poarta Monetariei Principatului Transilvaniei, construita pe locul
unde au existat o biserica si o manastire inchinate Sfantului Duh, atestate
documentar din anul 1294, ambele apartinand calugaritelor benedictine. Dupa
desfiintarea manastirii benedictine, locul acesteia este luat de Monetaria Principatului,
in care s-au batut monede incepand din primii ani ai secolului al XVII-lea.
Din anul 1714 locul vechii monetarii este luat de Monetaria Imperiala, timp
de aproape 180 de ani, aceasta desfiintandu-se in 1893. Cladirea monetariei
a fost ulterior transformata in tribunal. Tot in secolul al XIX-lea, in zona
se afla si inchisoarea orasului.
In partea de vest a Traseului celor Trei Fortificatii se afla
zidul construit in secolul al XIV-lea, care facea parte din Cetatea Episcopului
Catolic de Alba Iulia si a Capitlului.
POARTA DE SUD A CASTRULUI ROMAN
Dupa intrarea pe traseu, in partea dreapta se pot vedea ruinele
Portii de Sud a CASTRULUI ROMAN si o parte din zidul fortificatiei
romane, construita incepand cu anul 106 d.Ch. Castrul de forma patrulatera,
avand o suprafata de aproximativ 37 ha era prevazut cu cate o poarta pe fiecare
latura. Din Castru se mai pot reconstitui in prezent latura de sud a zidului,
a carui grosime variaza intre 1,5m - 2m si Poarta PRINCIPALIS DEXTRA,
flancata de cele doua turnuri a caror fundatie se poate vedea. Construirea Castrului
este determinata de cantonarea, in aceasta importanta zona, a Legiunii XIII
Gemina, dislocata tocmai din Vindobona si care avea aici rolul de a pazi tinutul
aurifer si drumul de transport al aurului catre Roma.
Inceputul migratiilor in valuri succesive au determinat retragerea armatelor
romane, in jurul anilor 271-275 d.Ch., pe frontiera naturala de la Dunare,
mult mai usor de aparat. Populatia autohtona a convietuit in continuare cu veteranii
legiunilor, care au primit pamant, stabilindu-se in zona si tinand piept popoarelor
migratoare. Astfel, Alba Iulia (vechiul Apulum),
este considerat in perioada urmatoare centrul politic al unor capetenii locale
sau zonale. In anul 1000 a fost infiintat regatul maghiar de catre Stefan I
al Ungariei (Sfantul Stefan, in maghiara Szent IstvAAn). Ca urmare a crestinarii
regelui Stefan prin incoronarea sa de catre Papa Silvestru al II-lea, se infiinteaza
in regatul maghiar, mai multe episcopii printre care si Episcopia Transilvaniei,
cu resedinta la Alba Iulia.
PLATFORMA DE ARTILERIE
Una dintre atractiile Traseului celor Trei Fortificatii
este platforma de artilerie, pe care sunt dispuse trei tunuri de epoca, functionale.
Acestea pot fi vazute executand o salva de onor in cinstea drapelului municipiului
Alba Iulia, arborat pe zidul Cetatii Alba Carolina, in fiecare
sambata, la ora 12:00. Salva este executata de Garda Traseului celor
Trei Fortificatii, dupa defilare, folosind tehnica inceputului de secol
XVIII. Defilarea Garzii, in uniforme din perioada respectiva, incepe la ora
11:00, din Tabara Militara.
Tunurile ce functionau pe platformele de artilerie erau fabricate chiar in atelierele
cetatii. Acestea au fost infiintate in sec. XVI, prima informatie despre ele
datand din anul 1580, cand un fulger a distrus un turn cu pulbere si constructiile
invecinate. Atelierele erau amplasate in zona de sud-est a traseului, dar urmele
lor nu se mai vad azi. In timpul domniei lui Sigismund Bathory s-a construit
cel mai mare tun fabricat vreodata in atelierele de la Alba Iulia,
numit Lupus, pentru transportul caruia la Sibiu
au fost folosite 80 de perechi de boi. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea,
in timpul principilor RAAkoczi, tatal si fiul, in ateliere lucrau peste 1500
de muncitori. In Alba Iulia, incepand cu prima jumatate a sec.
al XVIII-lea, se constituie arsenalul si cazarma de artilerie, pe locul fostului
palat princiar si pe terenurile, respectiv constructiile, din partea de sud-est
a Traseului celor Trei Fortificatii.
Nu a fost uitat nici cel caruia i se datoreaza realizarea acestui monument de
arhitectura militara europeana, a carui stema impodobeste drapelul arborat pe
platforma de artilerie: Carol al VI-lea de Habsburg. De altfel stema Casei de
Habsburg apare ca element decorativ pe toate Portile Cetatii.
CETATEA ALBA CAROLINA
Cetatea Alba Carolina, cea mai impresionanta
si cea mai vizibila pentru turisti, inglobeaza intre zidurile sale toate celelalte
fortificatii. Construirea ei este justificata de conjunctura istorica. Dupa
asediul Vienei si infrangerea turcilor din anul 1683, treptat, Transilvania
este ocupata de trupele austriece, ultimul principe al Transilvaniei, Mihai
Apafi I, murind in anul 1690.
Cetatea Alba Carolina, extinsa pe 70 ha, a fost construita
in stil Vauban, intre anii 1715-1738, dupa planurile arhitectului italian Giovanni
Morando Visconti, din initiativa imparatului Carol VI de Habsburg. In anul 1714
imparatul aproba constructia Cetatii Alba Carolina, care se
desfasoara sub comanda feldmaresalului austriac de origine franceza, Eugeniu
de Savoia.
Piatra de temelie este pusa in cadrul unei festivitati fastuoase la 4 noiembrie
1715. Cetatea este un fort de forma stelara, cu ziduri groase, cu 7 bastioane
si mai multe porti monumentale, in stil baroc, impodobite cu basoreliefuri care
infatiseaza figuri si scene mitologice, realizate de Johann Konig. Perimetrul
santurilor de aparare au aproximativ 5 km. Pentru a face loc noii cetati au
fost distruse mai multe constructii, printre care si Mitropolia Ortodoxa – ctitorie
din 1595-1601 a voievodului Mihai Viteazul. an perioada construirii cetatii,
orasul a fost consemnat in unele documente oficiale atat cu denumirea de Karlsburg,
cat si cu acela de Alba Carolina. Constructia cetatii, cu
momente de pauza datorate razboaielor si ciumei, este finalizata in anul 1738.
CAMERA DE GARDA - SALA ARMELOR (CLUBUL
RESTAURATORILOR)
La baza Bastionului Bethlem se
afla una dintre camerele de garda ale Cetatii Medievale, actualmente Sala Armelor,
unde a fost reconstituit decorul de epoca. Odata cu inceperea lucrarilor la
Cetatea Alba Carolina (1715), Camera de Garda a fost transformata
in brutarie, iar cele doua cuptoare imense ce functionau aici produceau painea
necesara pentru toti locuitorii cetatii. Cuptoarele au functionat pana la inceputul
sec. XX. Dupa amenajarea integrala a Salii Armelor, in aceasta
incapere va functiona Clubul Restauratorilor.
BASTIONUL “BETHLEM”
Avand ca baza Zidurile Castrului Roman, la Alba
Iulia s-a aflat in permanenta o fortificatie imbunatatita succesiv
dupa mijloacele fiecarei epoci. Astfel peste cetatea din sec. IX-X incepe in
1516 construirea Cetatii Medievale, care la randul ei este
modificata si intarita in mai multe randuri, din pricina asediilor si distrugerilor
pe care le-a suferit, fiind finalizata in 1625. In timpul domniei principelui
Gabriel Bethlem (1613-1629), se realizeaza mai multe
constructii, printre care si bastionul de sud-est al Cetatii Medievale, bastion
care-i poarta numele.
Traseul pe care va recomandam sa-l urmati cuprinde
cateva puncte de belvedere,
amenajate pe zidurile Cetatii Alba-Carolina,
de unde puteti admira
dimensiunile impresionante ale zidurilor si ale santurilor de aparare, avand si
o imagine panoramica deosebita spre imprejurimi: orasul de jos, cu centrul administrativ,
Dealul Furcilor , valea Muresului pe care se afla stravechiul Tarmis,
biserica ridicata de domnitorul unificator al Principatelor Romane, Mihai Viteazul,
la inceputul sec. XVII etc.