|
Alte informatii Romania | Suprafata totala | Populatie
| Religie
Suprafata: 238 391 km patrati, din care 63% cultivati.
Lungimea granitelor: 3.190,3 Km.
Timp: GMT+2
Clima: Continentala
Populatie: 21.680.974 (1 martie 2003; sursa:
Institutul National de Statistica)
Ca populatie, Romania este a 43-a tara in lume si a 9-a
in Europa. 55% din populatie locuieste in orase si localitati
si 45% in zona rurala. Populatia masculina reprezinta 48.7%
si cea feminina 51.3% din totalul locuitorilor.
Nationalitati: romani 89,5%, unguri (inclusiv
secui) 6,6%, rromi 2,5%, altii 1,4%
Minoritati etnice: 7% maghiari, 2% rromi,
2% germani, rusi, sirbi si altele
Limba oficiala: limba romana, limba materna
pentru 91% din populatia tarii. Minoritatile etnice sunt
libere sa-si utilizeze limba materna in scoli, administratie,
sistemul juridic, presa, cultura etc. Limba maghiara este
vorbita de cea mai numeroasa minoritate etnica, iar limba
germana de minoritatea germana (sasi si svabi). Principalele
limbi straine care circula in prezent in Romania sunt engleza,
franceza si germana.
Religia predominanta: Crestini ortodocsi
Alte religii: Catolica, Protestanta, Iudaic,
Islamica
Ziua nationala
In 1990, 1 decembrie a fost proclamata ziua nationala. Aceasta
zi reprezinta aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia,
din 1918, cand s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania,
moment care marcheaza unirea tuturor romanilor intr-un singur
stat si realizarea unitatii statului-natiune roman.
Sarbatori legale
1 si 2 ianuarie (Anul Nou), a doua zi de Paste, 1 mai, 1
decembrie - Ziua nationala, si 25 si 26 decembrie (Craciunul).
Ora oficiala
Ora Est Europeana (GMT + 2 ore). Din 1979, fusul orar de
vara (GMT + 3 ore) se aplica incepand cu ultima duminica
a lunii martie pana in ultima duminica a lunii octombrie.
Romania are acelasi fus orar ca si Republica Moldova, Finlanda,
Grecia, Israel, Egipt si Republica Sud Africana.
Orase Romania | Cele mai importante orase din Romania
Din 263 de orase, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt
dintre ele au mai mult de 300 000 de locuitori.
Capitala Bucuresti - Populatie 2.300.000, centru industrial
si de afaceri.
ADMINISTRATIE | FORMA DE GUVERNAMANT
ROMANIA
Republica, organizata ca stat unitar
Statut: membra NATO; membra UE
Seful Statului: Presedinte
Presedintele este ales prin vot universal, poate detine
cel mult doua mandate de 5 ani, este comandantul suprem
al fortelor armate.
Parlament Bicameral: Camera Deputatilor
- 341 deputati; Senat - 143 senatori
Guvern: Desemnat de Presedinte si confirmat
de Parlament
Putere locala: Prefecti numiti de Guvern
pentru cele 41 de judete ale Romaniei.
Puterea legislativa: Parlamentul Romaniei
ales prin vot universal pe o perioada de patru ani (485
de membri in legislatura 2000-2004) este bicameral: Senatul
Romaniei (140 de membri), Camera Deputatilor (345 de membri).
Puterea executiva: Guvernul Romaniei, condus
de un prim ministru numit de Presedintele tarii si supus
Parlamentului prin juramant si in fata caruia raspunde.
Impartirea administrativa
Conform articolului 3 din Constitutie, teritoriul Romaniei
are o organizare administrativa pe comune, orase si judete.
Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa,
este formata dintr-unul sau mai multe sate si este condusa
de un consiliu local si un primar ales. Romania are 2685
de comune insumand 13 285 de sate, respectiv cu o medie
de cinci sate pe comuna.
Orasul este unitatea administrativa condusa de un consiliu
local si un primar ales. Orasele mai importante pot fi declarate
municipii. Romania are 263 de orase, dintre care 82 sunt
municipii.
Judetul este unitatea administrativa condusa de un consiliu
judetean si un prefect. Consiliul judetean este ales pentru
a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti,
avand ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor
publice de importanta la nivel judetean. Guvernul numeste
un prefect in fiecare judet pentru a fi reprezentantul sau
local. Romania are 41 de judete plus municipiul-capitala
Bucuresti, care are un statut similar cu acela de judet.
Un judet are, in medie, o suprafata de 5 800 m.p. si o populatie
de 500 000 de locuitori.
Relieful
Relieful Romaniei nu este doar variat dar si armonios distribuit.
Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate:
cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc
de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat
de campii, de vaile raurilor si de Delta Dunarii. Principala
caracteristica a reliefului romanesc este dispunerea sa
in forma de amfiteatru.
Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind
31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc
in continuare ocupa 36%, iar campiile, ce se intind in sudul
si in vestul tarii, cam 33%.
Raurile
Reteaua de rauri are forma radiala, 98% dintre rauri izvorand
din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul
altor rauri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime
din Europa2860 km), din care 1075 km pe teritoriul Romaniei,
se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina,
Sfantu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele rauri
sunt: Mures (761 km pe teritoriul Romaniei), Prut (742 km
pe teritoriul Romaniei), Olt (615 km), Siret (559 km pe
teritoriul Romaniei), Ialomita417 km), Somes (376 km pe
teritoriul Romaniei), Arges (350 km).
Lacurile
Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele
au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante
sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii
Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile
formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati,
Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intalnesc in
Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha
este cel mai mare dintre ele). Īn afara de acestea mai exista
lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica
pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele
de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile
de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane
metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier
II), dar si cel de la Stanca-Costesti (5,900 ha) pe Prut
si de la Izvoru Muntelui pe raul Bicaz (3.100 ha).
|