Prezentare generala Orasul Balti
Orasul Balti
este al treilea oras ca marime din tara si un important centru industrial. Sunt
active industria usoara, alimentara, a constructiei de masini, a materialelor
de constructii s.a. Este un important nod feroviar.
Face parte dintre judetele Moldovei de Sus (Basarabia de Nord). El este asezat
la rascrucea a doua drumuri vechi, urmate azi de cai ferate: drumul Hotinului
care strabate Basarabia prin mijloc si drumul Sorocii care, prin orasul Balti,
ajunge la Iasi. Orasul Balti este situat la 135 km nord de
Chisinau, pe malul raului Raut (un afluient al Nistrului).
Este un important centru industrial, sunt active industria usoara, alimentara,
a constructiei de masini, a materialelor de constructii s.a.
Orasul Balti are 126.728 locuitori si este al treilea oras
ca marime din tara. Dintre locuitori, 54% sant Moldoveni/Romani , 19% Rusi ,
24% Ucraineni (in majoritate, vorbitori de limba rusa). Majoritatea populatiei
e bilingva, ambele grupuri vorbind, deseori, limba celuilalt fara tragere de
inima.
Clima este de stepa continentala, insa mai aspra decat in Sud. Precipitatiile
sunt deasemenea reduse (sub 500 mm anual, mai ridicate totussi decat in Sud).
Aproape toata suprafata e o stepa (cunoscuta stepa a Baltilor), care a produs
si aici solul atat de fertil, cunoscut in stiinta sub numele de cernoziom "chocolat".
Stepa Baltilor difera totusi de stepa Pontica fiind mai bogata
in plante cu flori (de origine sarmatica) si foarte saraca in ierburi de origine
meridionala.
Relieful din zona orasului Balti, este sub forma unui podis deluros (parte integranta
din intinsul podis moldovenesc). Prin mijlocul judetului trece piezis de la
NE catre SE, o culme inalta (200-300 m) si stramta (4-8 km) care desparte bazinul
Prutului de al Nistrului. Inauntrul acestor doua bazine, numeroase culmi prelungi
si mai rotunjite se ramifica, lasandu-se in trepte, printre afluentii celor
doua ape. De aici, aspectul valurat al reliefului acestui judet a carui unitate
teritoriala, imperfecta, consta in faptul ca inchide intre granitele sale obarsiile
celei mai intinse parti din vaile Basarabiei de Nord.
Universitatea de Stat Alecu Russo - fondata in 1940. Este formata dintr-un complex
de cladiri, prima fiind construita in anul 1934. Autorul proiectului arhitect
E. Spirer. Se simte influenta stilului constructivist.
In orasul Balti, functioneaza case scoli cu predare in limba
romana si noua in limba rusa.
Scurt istoric orasul Balti
Capitala de nord a Moldovei,
orasul Balti, a fost fondat, initial ca un targ, in 1421, de
catre Ringalia de Mazovia, sora regelui Polonez Wladyslaw II Jagiellon (de dinastie
Lituaniana), care era sotia domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun.
Localitatea a fost numita Balti de la locurile imlastinite, iar apoi si imprejurimile
au preluat acest nume pe o suprafata intinsa, cunoscuta azi ca Stepa Baltului.
Teritoriul facea parte din tinutul Dorohoi, iar mai tirziu din Judetul Iasi,
al Principatului Moldovei (Iasi era capitala Principatului din 1574 pina in
1859).
Localitatea a fost arsa in intregime in urma invaziei Tatarilor din Crimea,
condusi de hanul Menli I Giray, invins mai tirziu la renumita batalie de la
100 km mai la nord (linga satul Lipnic). Baltul s-a reconstruit
foarte incet si a devenit un oras adevarat numai in a doua jumatate sec. XVIII,
dupa expulzarea Tatarilor. Atunci acest loc s-a transformat intr-un centru mare
de comert cu vite, cumparatorii principali fiind negustorii din Austria.
Secolul XVIII, XIX si inceputul secolului XX: In 1711 domnitorul Moldovei Dimitrie
Cantemir (printr-e altele, cunoscut istoric si savant al perioadei), impresionat
de victoria stralucitoare a tinarului tar rus Petrul cel Mare asupra regelui
Poloniei si a Suediei Charles XII, de la Batalia de la Poltava (la 600km la
est, in Ucraina) l-a invitat pe acesta in Moldova, cu scopul de a scapa de sub
dominatia Otomana si de a recapata independenta Moldovei. In timpul acestei
campanii militare ce s-a dovedit a fi un esec, comandamentul armatei Ruse si
o parte a armatei Moldovenesti isi avea sediul la Balti, din motivul amplasarii
orasului la rascruce.
Mai tarziu, odata cu dezvoltarea nodului feroviar, importanta Baltului
sporeste, devenind un mare centru industrial. Acest specific a fost aprofundat
si in perioada sovietica: orasul se extinde, iar populatia devine mai numeroasa,
fiind in special antrenata la marile intreprinderi industriale.
