cetatea rasnov

Cetatii Rasnov a cunoscut pana in prezent numeroase modificari. Imaginea contemporana a cetatii Rasnov, pastreaza si astazi elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificatii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusa. Faptul ca de-a lungul secolelor zidurile cetatii nu au cedat armamantului inamic niciodata si ca Cetatea Rasnovului nu a fost cucerita decat o singura data datorita insetarii aparatorilor sai, demonstreaza ca rasnovenii au fost preocupati in permanenta de imbunatatirea sistemului defensiv de pe dealul cetatii.

Accesul in Cetatea Rasnov nu se face direct, ci printr-o incinta inconjurata de un zid de piatra, aflata in prezent in ruina, avand in extremitatea de rasarit un turn de plan dreptunghiular, din care se pastreaza numai parterul. S-ar parea ca aceasta este partea cea mai veche a cetatii, fiind construita numai din piatra, spre deosebire de cetatea propriu-zisa, unde intalnim si caramida.

Cetatea Rasnov are doua curti: exterioara si interioara.

In curtea exterioara, situata in partea de est, erau adapostite vitele. Curtea exterioara are o intrare pentru armament si alimente si o alta, pe sub turnul patrat, pentru vite.

In curtea interioara erau casutele locuitorilor, care serveau ca adapost in timpul asediilor. Incaperile poarta denumiri pe care le regasim si la alte cetati taranesti: a scolii, a preotului, a slaninii etc.
Pe varful colinei a fost construita o scoala si in anul 1650 a fost ridicata o capela, ale carei ziduri se mai vad si astazi.

Zidul Cetatii Rasnov are o inaltime medie de 5 m. Cetatea Rasnov are o intrare puternic fortificata si 8 bastioane. Intrarea in Cetatea Rasnov este precedata de o constructie circulara fortificata, prevazuta cu numeroase guri de pacura si guri de tragere, avand in interior un drum de straja pentru aparatori. Pentru apararea intrarii, cetatea a fost prevazuta cu o punte ridicatoare si doua herse, una in legatura cu puntea amintita si alta sub turnul de poarta .

Incinta Cetatii Rasnov are si o intrare secundara, aparata de un bastion, prin care se ajunge la o poteca care coboara pe panta abrupta a dealului in oras. Pentru o aparare eficienta, pantele dealului cetatii au fost defrisate, iar acolo unde ascensiunea se putea face usor, au fost sapate santuri in stanca.

Atunci cand aflau de apropierea unei armate dusmane sau de izbucnirea unui incendiu, paznicii alarmau populatia targului prin bataile clopotului din turnul de paza. Si astfel de situatii nu au fost rare in istoria Rasnovului. Dupa invazia din 1335, remarcam in anul 1421 primul asediu executat de catre o armata otomana. Cetatea Rasnov rezista eroic si turcii ridica asediul indreptandu-se spre Brasovul inca nefortificat, pe care il jefuiesc cumplit. Turcii au mai asediat fara succes cetatea din Rasnov si in campaniile din 1436 si 1441.

In 1566, calatorind prin Transilvania, Giovan Andrea Gromo, mercenar italian din Bergamo, comandant al garzii Principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund Zapolya, gaseste la ,,vreo opt mile de Brasov ,o cetate puternica, numita Rasnov, cladita pe varful unei stanci, pe un munte inalt si despartit de ceilalti, la care se poate ajunge numai pe o poteca lata de vreo trei pasi, si aceasta urmand serpuit in loc descoperit. Sub aceasta cetate langa drumul mare se afla un targ bine populat si cu viata negustoreasca, ai carui locuitori se refugiaza de obicei in cetatea amintita, in timp de razboi, iar in vremuri de liniste, ea e pazita de un slujbas numit de oras, cu un numar mic de romani.

Un moment deosebit de important in istoria Rasnovului il constituie momentul de glorie din istoria romanilor al unirii celor trei tari romanesti sub stapanirea Domnitorului Mihai Viteazul. in perioada 1600-1601, Rasnovul a gazduit pe Mihai Viteazul si pe sotia acestuia, Doamna Stanca.

Momentul cel mai lipsit de glorie pentru rasnovenii il reprezinta capitularea in fata Principelui Transilvaniei Gabriel Bathory. A fost singura data cand Cetatea Rasnov s-a predat. in martie 1612, Gabriel Bathory, dusman al sasilor, in incercarea de a restrange libertatile comunitatii saxone transilvanene, a organizat o campanie militara in Tara Barsei. Cetatea Rasnov era aparata de locuitorii din Rasnov, Ghimbav, Cristian si un detasament de ostasi romani, care facusera parte din armata domnitorului muntean Radu Serban. Desi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decat mici stricaciuni zidurilor cetatii, asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte dint trupele inamice au ocupat panta estica, blocand accesul aparatorilor cetatii la izvorul tainuit de unde se aprovizionau cu apa. Pe 3 aprilie 1612, dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii rasnovene au predat cetatea, cu conditia ca vechile privilegii ale rasnovenilor sa fie respectate, iar in cetate sa nu fie instalata nici o garnizoana straina. insa a doua zi dupa predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate si a instalat o garnizoana formata din ostasii sai. in vara anului 1612, rasnovenii, ajutati de brasoveni, au incercat de doua ori sa recucereasca cetatea, dar fara succes. Rasnovul a reluat stapanirea cetatii in iunie 1613, in urma unei intelegeri cu Gabriel Bathory, prin care sasii plateau acestuia o rascumparare in valoare de 3000 florini pentru predarea cetatilor Rasnov si Bran.

Luptele din 1612 au dovedit necesitatea saparii unei fantani in cetate. Fantana cetatii a fost sapata in perioada 1623-1640. Ea a fost sapata la o adancime de 98 m. Desi exista legenda saparii fantanii de catre doi prizionieri turci, carora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrarii, fantana a fost amenajata de catre mesteri sasi tocmiti de primaria Rasnovului.

Initiativa rasnovenilor a fost inspirata, deoarece de la mijlocul secolului al XVII-lea, Tara Barsei a redevenit teatru de operatiuni militare. Perioada 1658-1661, campania trupelor turcesti, insotite de armata lui Constantin Brancoveanu din 1690, rascoala ,curutilor, au marcat pentru rasnoveni o cronica neagra in care scenariul era acelasi: refugierea in cetate si apoi refacerea asezarii. Mai mult, in anul 1718, Rasnovul a fost afectat de o puternica epidemie de ciuma. Au murit, conform listelor magistratului brasovean 1.161 persoane. Rasnovul a fost depasit doar de Brasov (4.509), Prejmer (1.871) si Sacele (2.961). in acelasi an, un incendiu a distrus intregul oras si a ajuns pana la cetate, distrugand case din curtea interioara si capela. Dupa reparare, cetatea a mai fost folosita in secolul al XVIII-lea, dar in 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri.
in recesamantul din 1765 din 126.546 de suflete ale intregii populatii sasesti 25.135 locuitori sunt in Tara Barsei, din care 1392 de sasi sunt in Rasnov. Brasovul are 7710 locuitori, Cristianul 1312 si Codlea 2055. in anul 1762, in Rasnov locuiau 1047 de romanii, fata de 5355 in Brasov, 449 in Cristian si 552 in Codlea.

In secolul al XVIII-lea, schimbarea situatiei politico-militare din sud-estul Europei, prin abandonarea apararii pe linia Carpatilor, securizarea frontierelor prin infiintarea regimentelor graniceresti si ofensiva trupelor imperiale austriece spre sud, a permis atat o dezvoltarea economica neintrerupta a orasului, cat si, prin diminuarea pericolului invaziilor militare, o scadere a interesului comunitatii rasnovene in intretinerea cetatii medievale.

Ultima, pagina de arme a Cetatii Rasnov a avut loc in timpul revolutiei din 1848-1849. Deoarece localitatea a fost strabatuta de armatele revolutionarilor maghiari, dar si de trupele imperiale austriece si tariste, rasnovenii au preferat sa se refugieze cu avutul lor in spatele zidurilor cetatii. in aceasta perioada, curtea exterioara a fost folosita si ca loc de instruire a garzilor nationale sasesti. Prima victima saseasca a revolutiei din 1848 a fost un ,militioner din Rasnov, pe Olt, in luptele cu secuii.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cetatea a fost parasita si a ajuns in paragina. in cetate era tinut doar un singur paznic care trebuia sa anunte prin batai de clopot izbucnirea incendiilor.