Daca sunteti proprietarul unei pensiuni, hotel sau vile si doriti inscrierea
in portalul de promovare turistica www.TourismGuide.ro
Inscrie-te acum !
Formular de inscriere Clik
aici...
E-mail : sales@tourismguide.ro
Pentru a venii in sprijinul echipei Tourism
Guide de a dezvolta si promova impreuna cat mai eficient zona
sau localitatea,puteti sa trimiteti informatiile/pozele la: admin@tourismguide.ro
|
Satul Aruncuta
a apartinut in trecut domeniului familiei nobiliare Suki. Cercetarile arheologice
atesta locuirea satului cel putin din epoca de bronz. In Aruncuta,
de-a lungul istoriei, au existat multe familii nobiliare, care au detinut mari
suprafete de teren, din care mentionam familia Medjes de Band in prima jumatate
a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici Bogath de Juc-in a doua jumatate
a secolului al XIV-lea si in prima jumatate a secolului al XV-lea, urmata de
familia nobiliara Suky-in a doua jumatate a secolului al XV-lea si in secolul
al XVI-lea.
In secolele al XVII-lea-al XIX-lea, mari suprafete de teren au detinut familiile
nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Kornis de Gonczruszka, Karacsay
de Valje-Szaka etc. De-a lungul istoriei, statisticile consemneaza o pondere
majoritara a romanilor, de circa 75-85% din totalul populatiei, diferenta fiind
reprezentata de maghiari, rromi etc.
In perioada 1800-1940 statisticile consemneaza si cateva familii de evrei. In
anul 1967, in Aruncuta, s-a descoperit un important tezaur monetar, alcatuit
din 251 piese de argint, iar sapaturile arheologice de suprafata, din 1977,
au scos in evidenta ca asezarea este locuita din mileniul al II-lea i.e.n. De
altfel, in hotarul satului s-a gasit un topor pana, din piatra, slefuit si perforat
de tipul celui aflat in asezarea Cotofeni de la Boarta.
In martie 1967 a fost descoperit
un tezaur de catre Simon Danila la hotarul satului Aruncuta,
in partea de est a satului, unde a fost cultivata vita de vie in timpul CAP-ului,
numita La Razoare. Tezaurul se compune din 251 piese de argint depozitate intr-o
cana de cositor. Cana este de forma obisnuita, cu capac, fara ornamente sau
marca de mester. Atat cana, cat si monedele se pastreaza in Muzeul orasului
Gherla.
Piesel care constituie tezaurul
au fost emise in Transilvania, Polonia, Lituania, la Elbing, la Danzig, in Prusia,
in provinciile austriece Austria Inferioara, Stiria si Carintia, in Silezia,
in Boemia, in Tirol, in Ungaria si in ducatul Liegnitz-Brieg. Cea mai veche
piesa din tezaur este emisa in 1609, iar cea mai noua din 1706. Aceasta da o
indicatie in legatura cu data ingroparii lor, care a avut loc in 1706 sau 1707
din cauza luptelor si a atmosferei de nesiguranta generata de inlocuirea administratiei
maghiare din Transilvania cu cea a imperiului Habsburgic, etapa istorica cunoscuta
sub numele de Rascoala lui Rakoczi sau Razboiul curutilor (1703-1711).
Tezaurul se compune din 10 piese
de 15 creitari, 45 de sase grosi, trei orti, 11 piese de trei grosi, sase de
sase creitari, 37 de 1, 5 grosi, 133 de trei creitari, cinci grosi si un denar.
Descoperirile arheologice efectuate
de-a lungul timpului si consemnate in literatura arheologica atesta locuirea
teritoriului satului Aruncuta incepand cu epoca bronzului.
in hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum
o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc si cu corpul de sectiune
ovala, un fragment de picior de vas de lut, datate la sfarsitul epocii bronzului.
in punctele la Cremenis, Canepisti si la Ritul Jii (viei) au
fost descoperite, in anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca romana, cuprinzand:
un capitel de coloana, caramizi cu stampila Leg. V Macedonica, tigle, fragmente
ceramice si un inel de aur; toate pledand pentru existenta pe teritoriului satului
Aruncuta a unei asezari din epoca romana.
Izvorul de apa potabila de la Ciurgau - Cremenis, vestit pentru calitatile sale
,aflat in zona descoperirilor arheologice din 1976.
O alta descoperire arheologica,
efectuata in anii 1976-1977 de catre Victor Moldovan, pe atunci profesor de
istorie la Scoala generala de 8 ani din Aruncuta, descoperire
care, prin continutul ei, vine sa imbogateasca repertoriul arheologic al asezarilor
eneolitice cu ceramica specifica culturii Cotofeni. Sapaturile efectuate de
catre prof. Victor Moldovan, cu sprijinul elevilor din Aruncuta,
au scos la iveala un bogat material ceramic, urme de chirpic, material litic
si podoabe ale populatiei eneolitice.
NETMEDIA SA - Compania noastra gestioneaza cel mai mare sistem de rezervari on-line pentru hoteluri din Romania si Polonia. 
Hotel Sunquest 
Hotel Slanic 
Complex Corabia Piratilor 
