Orasul Fantanele | Oferte Cazare Fantanele | Turism de afaceri si agrement in Fantanele

Cazare Fantanele Cluj Romania

Zona lacului Fantanele este situata in vestul judetului Cluj in partea nordica a muntilor Apuseni , la o altitudine de aproximativ 1000 metri , la confluenta dintre muntii Gilaului situati la est , muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii , Balcesti si Belis , in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii , in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel.

Scurt istoric Fantanele

Descoperirile arheologice din regiune demonstreaza ca primele asezari umane dateaza inca din Paleolitic, in Campia Somesului, Campia Transilvaniei si platoul intracarpatic. In epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, intr-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului.

Apusenii centrali erau numiti de romani Tiera Biharia iar acestia apar documentar pentru prima data in scrierile lui Herodot unde se mentioneaza ca tracii de pe valea Muresului erau producatori de aur pe care il extrageau din Apuseni.Aceeasi zona era numita la 1571 Kalati dupa tinutul Calata.

Secolele XVII – XVIII reprezinta o perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Belgrad, Scoala Ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI - lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult.

Activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din "Tara de Piatra" in Revolutia din anii 1848 – 1849, reprezinta si acum o mare mandrie pentru orice locuitor al muntilor Apuseni . Exista acolo in Muntii Apuseni un neam de oameni darji in saracia lor, cari, de cand, se stie, au trait in permanenta revolutie, pe doua fronturi. S-au rasculat oridecateori stapanirea straina i-a impiedecat sa traiasca dupa firea lor, irosind multa energie in apararea legii stramosesti spunea Traian Mager in lucrarea sa Aspecte din muntii Apuseni in 1924.

In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis , pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena , iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.

Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului. Catune precum Milioan , Ples , Dadesti , Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti , cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.

Relief Fantanele

Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest de Muntele Vladeasa care domina cu creasta sa pronuntata intreaga regiune, - la sud-vest de Muntii Bihor -cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai inalt din Muntii Apuseni, care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata , caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile, dolinele, uvalele, izbucurile, ponoarele , si endocarstul adica relief subteran avand doua forme , pesterile si avenele - la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice - la sud de Muntele Mare , un urias bloc de granit si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni. Configuratia reliefului , depresiunile intramontane , altitudinile moderate, vaile domoale, trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.

Flora Fantanele

Ca in toti Carpatii, si in muntii Apuseni vegetatia este etajata pe verticala: goluri alpine, paduri de rasinoase , paduri de foioase alternand cu fanetele. Golurile alpine apar de la 1600 m in sus, fiind prezente in Biharia si in Vladeasa, unde ocupa platourile de altitudine si culmile inalte. Aici predomina gramineele , iar in locurile pietroase apar tufele de ienupar, smirdar, afine si coacaze de munte. Jneapanul apare rar, ca de exemplu in Piatra Graitoare a Bihariei, pe muntele Bohodei sau pe culmea de est a Vladesei.

Padurile montane sunt bine dezvoltate in bazinele superioare ale vailor, intre altitudinile de 1200 si 1600 m. In acest etaj de vegetatie predomina molidul alaturi de care se intalneste bradul, laricele si tisa. In unele locuri etajul rasinoaselor dispare cu totul, fagetul venind direct in contact cu pasunile montane. Limita dintre padurile de fag si cele de molid este situata intre altitudinea de 600 m si cea de 1300 m, in functie de relief, substrat si microclima, ajungand pana la inversiuni de vegetatie.

In padurile de fag, alaturi de specia dominanta, apare paltinul si uneori mesteacanul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori, arbusti si subarbusti, diseminati uneori in masa fagetului, dar predominant la marginea acestuia. Padurile de amestec de fag cu stejar apar pe versantii vestici. In amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.
In poienite si raristi creste zmeurul si mai rar murul.Afinul este foarte raspandit in toata zona iar in padurile umbroase si umede cresc o varietate mare de ciuperci comestibile dintre care cea mai cunoscuta este hribul.

In zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argila este intalnita planta carnivora roua cerului , planta ocrotita. Ca numar de specii identificate pana in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul muntilor Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre care amintim: liliacul transilvanean, omag, garofita , vioreaua, mai multe forme de vulturica, Edraianthus kitaibelii, miaza-noapte.

Fauna Fantanele

In urma exterminarii ursului si a cerbului carpatin in prima jumatate a secolului XX, aceste specii au fost reintroduse in Muntii Apuseni in perioada anilor l960-1975. A fost colonizata, de asemenea, capra neagra, in bazinul superior al Crisului Pietros-Valea Boghii. O alta actiune de repopulare, realizata cu succes intre anii 1970-1980, a vizat reintroducerea in Apuseni a cocosului de munte, disparut din cauza vanatorii abuzive.

In zona traiesc cateva pasari montane, precum: mierla gulerata, forfecuta, alunarul, pitigoiul motat, huhurezul mare, acvila tipatoare mica etc.
Dintre reptile, sunt de mentionat: vipera comuna, soparla de ziduri si soparla de munte, iar dintre amfibieni - salamandra. Alte animale specifice climatului montan : mistreti , caprioare , pisici salbatice, lupi, rasi, iepuri, nevastuici, parsi, vidre, ulii, vultur , bufnite, lastuni de stanca, starci cenusii , rate salbatice.

O curiozitate este faptul ca locuitorii satelor din zona isi lasa caii in libertate totala toata vara.
In apele repezi de munte intalnim pesti specifici acestor ape adica pastravul si lipanul si foarte rar lostrita iar in lacuri pe langa acestia creste cleanul , bibanul , mreana iar in lacul Fantanele pana nu demult se gasea si coregon un peste inrudit cu lipanul.