Istoria Deva | Date Cronologice Deva | Istorie Deva

In mijlocul secolului XIII se pun bazele cetatii feudale, care este amintita pentru prima data in anul 1269 sub numele de Castrum Deva cu ocazia redactarii unui act de danie comitetului Chyl din Cîlnic, de catre ducele Transilvaniei Stefan, fiul lui Bela al IV-lea al Ungariei.
Tot in aceasta perioada s-a construit o casa nobilara ca resedinta pentru voievozii sau stapanii cetatii si de administratie a domeniului Cetatii Deva.

Cetatea Devei avea la 1371 in jurisdictie patru districte romanesti care erau conduse de cneji si nobili.
La inceputul secolului XIV Deva era un targ redus ca suprafata in care locuiau nobilimea, comandantii militari, preotii catolici si cativa mestesugari.
In anul 1453, Iancu de Hunedoara primeste o danie, din partea regelui Ladislau I, Cetatea Devei, fapt care va conduce la o dezvoltare deosebita a localitatii.
Viata grea a taranilor din satele zonei a continuat insa, in anul 1514 si 1524 izbucnind rascoale.
Dupa infrangerea armatelor ungare la Mohacs in 1526, de catre turci, in absenta unui rege pe tronul Ungariei, Cetatea Devei a fost disputata intre nobilii Ferdinand de Habsburg si Ioan de Zapolya.
In anul 1550 se marcheaza o prima descriere a targului Deva, dupa o lupta data de Ioan Torok, castelan de Hunedoara, impotriva turcilor, mentionandu-se existenta unor bariere care constituiau un sistem de aparare.
La inceputul secolul XVI, navalirea repetata in zona a turcilor, provoaca o decadere a localitatii, Deva fiind devastata in timpul atacurilor din 1550, 1552 si 1557. Navalirea turcilor din 1557 a condus la cucerirea Devei, pe care conducatorul turcilor, Soliman cel Mare a daruit-o reginei Isabella a Ungariei care recunoscuse in 1541 suveranitatea Portii.
Cetatea Devei a fost utilizata frecvent si ca inchisoare, aici fiind intemnitati pretendenti la tronul Transilvaniei, nobili cazuti in dizgratie si iobagi. La mijlocul secolului XVI pe drumul Postei s-a construit in piata Devei un han numit Hanul cel Mare.
In 1581 orasul, sub stapanirea lui Francisc Gesthy isi pierde privilegiile castigate anterior, populatia fiind inrobita.Dieta Transilvaniei, reunita in 1607, a hotarat ca Cetatea Devei sa nu mai fie cadata ca proprietate particulara ci sa ramana in stapanirea principilor transilvaneni.
Un document emis in 1618 reliefeaza stema orasului care avea in partea de jos un brat tinand in mana un crin, iar in partea de sus o stea cu cinci colturi si o semiluna.
In anul 1630 domeniul Deva a trecut in proprietatea lui Stefan Bethlen si a sotiei sale Maria Szechy.
In anul 1687 Cetatea Devei este ocupata de trupele austriece, conduse de generalul Caraffa Antonio care reinstaureaza regimul habsburgic.
Domeniul si Cetatea Devei au fost donate in 1731 de Imparatul Carol al Vi-lea, ducelui Iuliu Visconti. Acesta le-a vandut apoi in 1743 contelui Haller cu suma de 60.000 de galbeni.
In secolul XVIII Deva a fost bantuita de mai multe epidemii, fiind cunoscute ciuma din 1711 – 1719, apoi cea din 1738 – 1740, cand au murit 30 de persoane si ciuma din 1770 – 1771. Pe langa aceste molime, un puternic incendiu a distrus in 1756 o mare parte a orasului iar in 1780 navala lacustelor a nimicit recolta.
In timpul revolutiei din 1848 – 1849 in perimetrul Devei au avut loc confruntari intre armatele revolutionarilor si cele imperiale. Dupa retragerea armatei imperiale condusa de Puchner in lupta de la Simeria, la 9 februarie 1849, revolutionarii condusi de generalul Bem au asediat Cetatea Devei in care stationa o garda austriaca. Victoriile anterioare obtinute i-au determinat pe austrieci sa mineze zidurile cetatii.
Garnizoana cetatii a capitulat dupa doua luni de asediu . La 13 august 1849 insa, in urma exploziei depozitului de munitie, zidurile Cetatii Devei au fost aruncate in aer, transformand vechea cetate intr-o ruina.
La cateva zile dupa distrugerea cetatii, trupele revolutionare din Deva au fost infrante, aceeasi soarta avand-o intreaga revolutie din Transilvania.
Pana in 1848 la conducerea targului stateau capitanul orasului, locotenentul si juratii. In timpul revolutiei din 1848 Deva a fost proclamata oras cu consiliu ales, avand autonomie in conducere.
Regimul absolutist din perioada 1848 – 1860 a introdus insa primari numiti, localitatea fiind pusa sub puterea prefecturii. Aceasta forma a ramas neschimbata si sub regimul liberal din anii 1860 – 1866.

Din 1886 Deva redevine oras cu consiliu ales.
Anul 1854 a marcat introducerea telegrafului in oras si primul spital civil iar 1868 intrarea in gara a primului tren.
In anul 1866 a fost construita o noua primarie pe un loc achizitionat de la Domeniul Fiscal, in schimbul caselor care formau temnita din cartierul Greci.
Dupa 15 ani in 1901 cladirea Primariei a fost demolata, inaltandu-se pe acelasi loc sediul actual.
Sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX au marcat pe fondul dezvoltarii capitalismului in zona, o noua etapa de prosperitate, Deva reprezentand resedinta pentru multi capitalisti care au investit fonduri in zonele Hunedoara, Calan si Muntii Apuseni.
In anul 1895 ajunge la Deva prima bicicleta, in 1894 prima linie telefonica, in 1901 primul automobil, in 1905 curentul electric si cinematograful, in 1908 primul telefon public.
In anul 1933 Petru Groza infiinteaza la Deva, Frontul Plugarilor, inscriind in acest partid foarte multi tarani. La 8 februarie 1933 in sala teatrului orasenesc a avut loc prima adunare a plugarilor.
Datorita faptului ca Partidul Comunist era scos in afara legii, Frontul Plugarilor a actionat ca un paravan al acestuia ducand o politica de front populara.
Impunerea la 6 martie 1945 a guvernului condus de Petru Groza a contribuit la deschiderea drumului spre regimul comunist in Romania.
In anul 1645 a fost introdusa radioficarea iar in 1960 televiziunea.Anul 1953 a marcat infiintarea primelor cooperative agricole in Viile Noi, Ceangai si Santuhalm. Din 1948 pana in anul 1968 municipiul Deva a fost resedinta Regiunii Hunedoara, care includea si o parte din actualul judet Alba.
Odata cu noua organizare administrativa a tarii din 1968, Deva devine resedinta actualului judet Hunedoara.
In perioada aceasta orasul s-a dezvoltat din punct de vedere social si economic dobandind si o arhitectura atragatoare in care cladirile vechi se imbina armonios cu cele noi.
Caderea regimului comunist din Romania in decembrie 1989, a insemnat pentru municipiul Deva, o noua etapa de evolutie, bazata pe afirmarea vietii democratice.