Orasul Pascani | Oferte Cazare Pascani | Accommodation Pascani | Informatii utile Pascani

Daca sunteti proprietarul unei pensiuni, hotel sau vile si doriti inscrierea in portanul de promovare turistica www.TourismGuide.ro Inscriete acum ! Formular de inscriere Clik aici... E-mail : sales@tourismguide.ro Pentru a venii in sprijinul echipei Tourism Guide de a dezvolta si promova impreuna cat mai eficient zona sau localitatea,puteti sa trimiteti informatiile/pozele la: admin@tourismguide.ro

Municipiul Pascani, este situat in partea de nord-est a Romaniei, pe valea Siretului, la marginea vestica a judetului Iasi.Comunele Miroslovesti si Stolniceni-Prajescu marginesc orasul la sud, Ruginoasa si Todiresti la est, Vanatori si Lespezi la nord, in timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca.

In partea de jos a orasului, in lunca Siretului sunt localitatile suburbane Lunca Pascani si Blagesti, iar in partea din deal, pe versant localitatile suburbane Gastesti, Bosteni si Sodomeni. Suprafata municipiului Pascani este de 75,49 km2.
Numele de Pascani provine se pare de la un anume Oana Pasca, stapan al acestor locuri in sec. al XV-lea.

Documentele cele mai vechi ale Pascanilor, incep sirul mentiunilor acestei localitati la 1587-1588 : un act, cu valeatul 7096, emis de Nicoara Soltuzul si cei 12 pargari ai orasului Baia, priveste vanzarea unui loc, intre movile si intre Siretul Vechi si Siretul Nou, unde se putea face moara si pod ; intre cei noua martori prezenti la aceasta vanzare facuta in fata autoritatilor orasenesti din Baia, se afla si Toader din Pascani si Andreica de acolo si Ionasco de acolo si Lazor de acolo.

De-a lungul timpului asezarea a avut mai multi stapani. Candva, in prima sau a doua generatie de stapani, s-au delimitat doua jumatati ale satului, ceea ce inseamna ca au existat, la un moment dat doi frati care si-au impartit mostenirea parinteasca. Aceste doua jumatati sunt mentionate in documente, cu stapanii lor, in primele decenii ale veacului XVII, cand vechile stapaniri s-au tulburat si apoi s-au schimbat cu totul.

Din cati stapani au avut Pascanii in veacurile medievale, cei care au insemnat cel mai mult pentru istoria locurilor si care si-au legat cel mai strans numele de aceste locuri au fost Cantacuzinii. Primul, care a si intregit asezarea cumparand ambele jumatati de sat a fost Iordache Cantacuzino.

Stapanirea Cantacuzinilor la Pascani a durat mai bine de un secol, prin patru generatii ale acestei familii, din care o ramura insemnata a continuat sa se numeasca – si dupa ce n-a mai stapanit acel sat, pana in zilele noastre - Cantacuzino-Pascanu : unul dintre ei, marele logofat Dimitrie Cantacuzino-Pascanu (1789-1862), este ctitorul spitalului iesean care ii poarta numele.

In vara anului 1774, cand s-a facut un recesamant cerut de trupele rusesti de ocupatie, Pascanii erau inca in stapanirea Cantacuzinilor ; sase ani mai tarziu, curtea de acolo – apreciata ca minunata prin pozitia ei deosebita - apartinea boierului Iordache Bals. La 1809, prin testament, acesta a destinat Pascanii fiului sau Iancu. In imprejurarile tulburi care au marcat anii 1806-1812, Iancu Bals a plecat in Rusia; Pascanii au trecut un moment in stapanirea fratilor Dimitrachi si Panaiotachi Moruzi, fiii lui Constantin Moruzi, fost domn al Moldovei la 1777-1782; dupa tragica moarte a acestora, in toamna lui 1812, averea fiindu-le scoasa la vanzare prin licitatie, Pascanii au fost cumparati de unul dintre marii boieri moldoveni ai vremii, vistiernicul Iordache Rosetti-Roznovanul ( 1764-1836 ).

De la acesta, prin testament, proprietatea a trecut fiului sau, Neculai Rosseti-Roznovanu, al carui fiu omonim va sfarsi prin a ipoteca mosia Pascani. Socotita a fi una dintre cele mai frumoase, nu numai din judet, ci si din intreaga Moldova, mosia Pascani a devenit, prin cumparare, proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz (1808 - 1892).

In recensamantul de la 1774, satul Pascani din Ocolul Siretului de Jos e aratat ca numarand 292 de case, ceea ce inseamna o populatie care se ridica la 1200 de oameni : cifra e foarte mare pentru un sat, intr-o vreme cand numarul locuitorilor unor asezari rurale depasea arareori cifra zecilor.
Statistica din 1959 pune in evidenta tineretea targului, care fiinta ca asezare marunta pe lanaa satul omonim: acesta din urma numara peste 5500 locuitori, in vreme ce targului i se consemnau numai 91, dintre care 86 erau evrei, trei alti supusi straini si doar doi oameni liberi de dari.

Trei decenii mai tarziu targusorul avea 782 de locuitori, absorbind treptat vechiul sat. Ceea ce a constituit, insa, motorul principal al dezvoltarii Pascanilor pe calea urbanizarii a fost drumul de fier : dezvoltarea retelei de cale ferata a atins, in 1869-1871, aceasta zona ; pentru tronsonul Roman – Burdujeni ( Suceava ), s-au construit mai multe statii, intre care si cea de la Pascani.

Pentru aceasta din urma, cu tot ce insemna ea ( depou, ataliere etc ), terenul a fost daruit de N. Rosseti-Roznovanu, intr-un gest care il aminteste pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici si manastiri, mai apoi inzestratori de scoli si de spitale, intemeietori de premii si burse.