Istoria Orasului Vanju Mare | Istorie Vanju Mare | Vanju Mare Date cronologice

In 1864, locuitorii au parasit asezarile din paduri si vii pentru a se stabili in sat, unde li se repartizasera loturi de casa. Dupa culesul viilor, vinul ramanea in pivnitele bordeielor unde locuisera si periodic mergeau acolo cu un vas pentru a aduce doar atata vin cat avea nevoie familia. Mai tarziu, taranii si-au ars bordeiele si si-au adus recolta in sat.

Existenta localitatii Vanju Mare in epoca feudala este adeverita si de faptul ca se afla pe drumul Vidin - Calafat - Cerneti - Drobeta Turnu Severin, drum folosit des de turci inca din prima lor invazie in Tarile Romane si devenind drum regulat odata cu stabilirea garnizoanei turcesti in insula Adakaleh.

Sociologul Sthal vorbeste in lucrarile sale despre o vama in Lunca Vanjului tinand cont ca aici existau o varietate de legaturi intre drumul Cetate - Cernet - Dr.Tr.Severin si cel care lega Dr.Tr.Severin - Cernet - Craiova de localitatea Vanju Mare.

Reforma agrara a lui Alexandru Ioan Cuza, in urma careia mosiile manastiresti precum si unele mosii ale Mitropoliei sunt impartite oamenilor, determina constituirea la poalele dealului Vanjului a unei localitati prospere din punct de vedere economic si social. Terenul arabil care a ramas de la improprietarire a trecut in proprietatea statului care l-a dat in arenda unui anume Argetoianu.

Documentar se atesta ca in 1879, dat fiind aportul pe care si-l aduc locuitorii comunei Vanju Mare la Razboiul de Independenta, in perimetrul comunei se face o noua improprietarire cu loturi tip de 5 ha, din proprietatea statului. La aceasta improprietarire beneficiaza de pamant taranii saraci, care au primit si loturi de casa in jurul vetrei satului Vanju Mare, cat si participantii la Razboiul de Independenta. Restul mosiei ramanand in proprietatea statului, a fost dat in arenda lui Ion Cerosanu.

In anul 1899 s-a facut o noua improprietarire cu drept de rascumparare pe termen de 5 zile. Intrucat terenul nu era suficient pentru toti satenii si ca sa nu se creeze nemultumiri, improprietarirea s-a facut sub forma de loterie, prin tragere de bilete. In urma acestei improprietariri raman putine loturi in capul viilor, numite braturi, unele cultivate, altele folosite ca pasune pentru vite. Arendasul acestor braturi a fost Constantin Triandafil, ultimul arendas pe care Rascoala din 1907 il gaseste in comuna.

Anul 1907 gaseste locuitorii comunei Vanju Mare improprietariti in trei randuri si mult mai instariti decat cei din satele vecine, fapt care duce la o anumita liniste in zona, dar si cu foarte multi clacasi pe terenul ce-l avea in arenda Constantin Triandafil.

Locuitorii din Vanju Mare au dus lupte aprige de rascumparare a mosiei cazute in mainile arendasilor intre anii 1864-1921, haiducia fiind folosita de multi tarani ca forma de nesupunere.

Primele inceputuri de industrie in Vanju Mare se pierd in trecutul indepartat, fiind reprezentative indeletnicirile mestesugaresti. De la rajnita, s-a trecut la moara pe apa instalata pe paraul Orevita. Pe masura ce forta mecanicii a crescut, s-a construit o moara cu vapori iar mai tarziu una cu motor cu explozie.

Localitatea Vanju Mare a fost resedinta de plasa intre cele doua razboaie mondiale, iar din 1945 pana in 1968, resedinta de raion. Din anul 1968, localitatea Vanju Mare este declarata oras, beneficiind de importante lucrari de amenajare si modernizare, care dau un aspect placut orasului.