Muzee Campina | Descriere Muzee Campina | Lista muzeelor din municipiul Campina | Noaptea Muzeelor

Muzeul Memorial N. Grigorescu

Exteriorul casei este dominat de terasa de lemn care se intinde pe toata lungimea etajului, imprimandu-i un aer cald si intim si amintind de foisoarele caselor taranesti romanesti. Terasa este sprijinita de console elegante de lemn.

Intrand in hol, te surprinde caldura atmosferei - care te va insoti pe parcursul intregii case. Scara de lemn te imbie spre etaj.

Sub casa scarii este amenajat un colt exotic format din lucrari de factura orientala, colectionate de pictor in Istanbul in 1873: covoare, arme, vase, masute si cutii pentru pastrarea diferitelor obiecte de pret, vesminte, papucei, o narghilea. Asezarea obiectelor este asemenea celei prezentate de artist intr-un tablou surprinzator, plasat de muzeografi in acest spatiu. Este vorba despre pictura plasata pe peretele din stanga al holului. Jumatate din compozitie este figurata foarte detaliat, in stilul picturii academiste a secolului al XIX - lea, cealalta jumatate fiind abia schitata. Lucrarea se vrea un gest de fronda la adresa celor care il acuzau ca nu stie a picta cum pictau contemporanii lui. A demonstrat prin aceasta ca stiinta dea desena o avea, dar scopul lui era altul, nu acela de a picta minutios, ci acela de a sugera numai ceea ce-si propusese.

Acest colt cu obiecte orientale este recreat pentru a sugera o camera. Inchis pe trei parti de "pereti", acesta se prezinta ca un spatiu decorativ si aglomerat de forme geometrice. Deja in acest prim intrand ghicim dimensiunile intregii case si ale celorlalte incaperi. Totul este la dimensiuni umane, incalzit de lemnul prezent nu numai la scara, dar si in lambriul peretilor. Inaltimea holului de intrare este diminuata de scara care ofera accesul la etaj.

Prima incapere de la parter, cea din dreapta intrarii, era sufrageria in care se incingeau discutii cu prietenii: B. Delavrancea, Al. Vlahuta, G. Cosbuc, O. Goga, dr. C. I. Istrati. Acesta din urma este cel care a incurajat, inca din timpul vietii pictorului, ideea infiintarii unui muzeu „Nicolae Grigorescu”. Aceasta incapere gazduieste una din variantele de mari dimensiuni ale "Carului cu boi".

Biblioteca artistului este ocupata acum de piese de mobilier modeste, asa cum ii placea lui sa fie totul, frumos si modest, nobletea si eleganta stilului fiind sesizabile mai ales in simfoniile de culori pe care le crea. In corpul de biblioteca de afla diverse volume, de la cele despre antichitatea greaca si latina pana la literatura franceza a secolelor XVI – XVIII. Portrete ale membrilor familiei, pastorasi si taranci, ca si peisajele grigoresciene cu care suntem obisnuiti troneaza pe peretii acestei incaperi.

Patrundem acum in cea mai mare camera a casei si cea mai importanta prin activitatea de creatie care se desfasura aici: atelierul artistului. Este o incapere bine luminata si generoasa in diversitatea spatiului. Obiectul pe care ti se atintesc ochii este sevaletul pe care sta sprijinita una din ultimele lucrari ale artistului, neterminata: "La izvor". Peretii sunt incarcati de picturi ale lui Grigorescu: "Autoportret", "Apus de soare la Barbizon", "Pastorita stand", "Ciobanas cu turma", "Care cu boi trecand un vad" etc.

Uriasa tapiserie este probabil de factura frantuzeasca si dateaza din secolul al XVIII-lea. Piesele de mobilier sunt cumparate de artist din Franta si se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta definit de materialul viu si cald care este lemnul. Covoarele decorative care atarna pe pereti sunt de factura orientala si provin din aceeasi colectie pe care si-a format-o artistul la Istanbul.

Adapostind tablouri remarcabile ale lui Nicolae Grigorescu, muzeul din Campina are un alt mare avantaj: acela de a prezenta o serie de lucrari importante din creatia artistului, in cadrul initial in care se aflau. Recrearea interioarelor si a casei in intregime este o idee extraordinara si o placere pentru vizitatori. Astfel, opera celui mai important artist roman este mai usor de urmarit si privit, de inteles si placut. Atmosfera te invaluie de la primii pasi in casa si te urmareste mult timp dupa ce ai parasit-o.

Castelul "Iulia Hasdeu"

In 1893, Bogdan Petriceicu Hasdeu, "geniu de o inspaimantatoare vastitate", cum il numise Mircea Eliade, dupa marea suferinta provocata de moartea fiicei sale, Iulia, incepe sa construiasca la Campina un castel. Ridicat dupa proiectele transmise de Spiritul copilului sau, in sedintele de spiritism, micul castel este conceput ca un adevarat templu dedicat memoriei Iuliei. El va fi locul de refugiu al marelui savant, Hasdeu va petrece acolo tristetea ultimilor ani de viata, inconjurat de tristete si de neintelegerea contemporanilor sai.

Castelul, a carui constructie va fi terminata in 1896, dupa moartea savantului, va constitui subiectul unor tensionate discutii intre legatarii testamentari care vor propune sa-l doneze Ministerului Instructiunii publice, cu scopul de a-l transforma in muzeu.

Constructia, ce necesita reparatii inca dinaintea mortii lui Hasdeu, a fost afectat in timpul primului razboi mondial si din 1924 Ateneul Popular "B.P.Hasdeu" din Campina incearca sa-l preia pentru restaurare. Din nou lacasul va suporta consecintele celui de-al doilea razboi mondial si isi va conserva acea stare pana in 1955, cand numele sau va fi inscris pe Lista Monumentelor Istorice.

Restaurat intre anii 1962-1964, constructia va adaposti din 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu", gratie profesorului de istorie, Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din judetul Prahova.

Dupa cutremurul din 1977, castelul intra intr-un lung proces de restaurare si consolidare. Ritmul acestui proces va fi grabit prin eforturile comune ale Inspectoratului pentru Cultura Prahova, ale Consiliului Municipal Campina, ale Muzeului de Istorie si Arheologie si ale Fundatiei "Hasdeu". Astfel, la 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este deschis partial si la 25 februarie 1995, el este pus in intregime la dispozitia publicului vizitator, desi lucrarile de restaurare nu se sfarsisera.

Vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei Hasdeu, fotografii si documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, G.D. Mirea, Diogene Maillart.
Preocuparile spiritiste ocupa, de asemenea, un loc important in ansamblul expozitiei.

Biblioteca Municipala

Cand se vorbeste despre personalitatile campinene, se mentioneaza frecvent numele a trei mari personalitati: cel al doctorului C. I. Istrati, al pictorului N. Grigorescu si al savantului B. P. Hasdeu. De fapt, cei trei nici nu s-au nascut in Campina; s-au stabilit insa aici cam in acelasi timp.

Dr. C. I. Istrati vine in Campina in 1890, isi construieste o casa pe un teren imens, viitorul parc amenajat tot de el, avand un ilustru vecin - pe B. P. Hasdeu. Istrati era in acelasi timp un apropiat al pictorului N. Grigorescu.

Actuala Biblioteca Municipala Campina poarta numele ilustrului savant deoarece acesta a infiintat prima biblioteca publica din Campina in anul 1906 la Scoala de baieti nr. 1. Biblioteca avea un fond de carte de 4200 de volume, provenite din donatii ale domniei sale si ale pritenilor - intelectuali ai vremii respective si mari personalitati ale culturii romanesti.

Doctorul Istrati a fost unul dintre primii oameni de stiinta romani care prin lucrarile lor originale au dobandit o frumoasa reputatie pe plan international.

Pedagog talentat, Constantin Istrati a format numerosi elevi, care au consolidat renumele scolii romanesti de chimie organica fondate de el. Renuntand la cariera medicala pentru a se consacra studiilor de chimie, Istrati nu s-a dezinteresat insa de bunul mers al invatamantului medical si de problemele de sanatate publica.