Istoria Zalau | Date Cronologice Zalau | Istorie Zalau

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in Gesta Hungarorum, numita si Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in jurul anului 1210. In acest sens putem aprecia existenta unei populatii destul de numeroase.
Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentarea apare la 1200. Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului din anul 1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului Transilvania.
La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul pentru prima data oras-targ, Oppidum Zilah, privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.
De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: Ziloc in 1220, Oppidum Zilah in 1473, Zila in 1601, Szilaj - Sszilagy in 1839, Szilaju in 1850 si Zilah - Walthenberg - Zalau in 1854.

La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul Zalau apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. Pe langa acestia, mai functionau un notar, un arhivar si un casier.
Alte praguri importante in dezvoltarea localitatii se inregistreaza in anul 1571, sub domnia principelui Stefan Bathory, in anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar dupa anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orasul cunoaste o decadere economica pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienta apuseana, in detrimentul celor autohtone.

Cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslau, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al orasului, Zalaul se bucura de propriile reguli administrative, legislative, fiscale si militare, precum si de o autonomie reala care ofera libertati cetatenilor. O cronica din sec. al XVII-lea mentioneaza pentru prima data ocupatiile locuitorilor orasului: curelari, olari, rotari, pantofari, macelari, croitori, fierari, dulgheri, palarieri si, nu in ultimul rand, armurieri.
Urmatoarele informatii pe care izvoarele istorice le mentioneaza, sunt legate de date mai apropiate perioadei actuale.
Zalaul a fost din totdeauna capitala de comitat, iar din anul 1968, Zalaul devine resedinta judetului Salaj, pentru ca, dupa aproape 10 ani, in 1979, sa primeasca rangul de municipiu.