Cadrul geomorfologic al localitatii este constituit din depresiunea Campulung
si din patru unitati muntoase care o inconjoara: masivul Rarau, Obcina Mestecanisului,
Obcina Feredeului si Muntii Stanisoarei.
Depresiunea este formata din trei compartimente inlantuite: Campulungul Sadovei
drenat de paraul Sadova, Campulung Moldovenesc si Campulungul
Hurghisului. Primele doua, orientate VNV-SE sunt campulunguri
tipice, longitudinale, paralele cu liniile orografice principale, iar al treilea
are caracter transversal fata de formele orografice invecinate.
Orasul ocupa compartimentul ei mijlociu, respectiv Campulung Moldovenesc.
Intre muntii Magura-Muncelu–Haga, care il delimiteaza spre vest si Ginas-Cucoara
la est, orasul se dezvolta pe o lungime de cca. 12 km si o latime de peste 2
km.
Aspectul de camp lung, este atat de frapant si contrastant cu cel al ramelor
muntoase, incat a determinat insusi numele localitatii, iar apelativul popular
a fost preluat de literatura stiintifica.
Altitudinea relativ joasa a depresiunii este bine subliniata in partea sud-vestica
de niste maguri piramidale care se inalta cu peste 500 m deasupra ei, dominand-o
prin povarnisuri impunatoare, acestea fiind Munceii Campulungului, cele mai
nordice subunitati ale Masivului Rarau: Magura Runcului -1170 m, Runc -1120
m, Bodea -1073 m si Cucoara -944 m.
In partea opusa, Obcina Feredeului nu se inalta dintr-o data, ci prelung, in
trepte, ceea ce da depresiunii un caracter asimetric in profil transversal.
Culmile Haga -904 m, Runcul Corlateni -875 m, Butia Delutului -876 m, Ginas
-950 m, care alcatuiesc o prima treapta, ca si valul ce se inalta in spatele
lor, Dealu Lung -1073 m, Cocosu -1061 m, Prislop -1169 m si apoi, in ultimul
plan, Magura Deii -1202 m, Tomnatic -1302 m, Runcul Prisacii -1141 m, au inaltimi
comparabile cu Munceii Campulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate
si pantele dulci le fac mai putin impunatoare.
Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuita cu o canoe uriasa, la
o analiza de detaliu se pun in evidenta terasele fluviatile, opera a Moldovei.
Dintre toate terasele, 9 la numar, foarte bine dezvoltata este cea care se inalta
cu 8-10 m deasupra raului: terasa Campulung, pentru ca pe podul
ei se intinde cea mai mare parte a vetrei orasului. Totusi, de-a lungul timpului,
asezarea n-a incaput numai pe terase; s-a revarsat pe versantul sud-vestic,
a trimis tentacule pe vaile principalilor afluenti ai raului Moldova,
rezultand un frumos exemplu de adaptare a vetrei la conditiile reliefului local.
Vegetatia: Invelisul vegetal - padurile, pasunile si fanetele
- contribuie din plin la estetica peisajului regiunii, constituind un cadru
tonifiant si un fond cromatic in care omul, asezarile si activitatile lui se
integreaza total. El este totodata si una din principalele bogatii, precum si
o veriga importanta in pastrarea echilibrului ecologic. Raspandirea vegetatiei
este strans legata de conditiile de clima si sol, evidentiindu-se un armonios
paralelism intre cele trei componente fizico-geografice, supuse legii etajarii
verticale in raport cu altitudinea.
Omul insa a introdus o serie de modificari,
indeosebi prin retragerea marginii padurilor in favoarea pajistilor si asezarilor.
Campulung si imprejurimile intra aproape in totalitate in cadrul
zonei naturale a padurilor de rasinoase, care urca pana spre 1500m. Aici padurea
reprezinta inca 50-75% din suprafata teritoriului, cu toate defrisarile intense
facute de-a lungul timpului. Cu acest procent, zona se inscrie intre cele mai
bine impadurite din tara. Conditiile ecologice favorizeaza in mod deosebit molidul.
In Obcinile Feredeului, Mestecanisului si la poalele Giumalaului se dezvolta
cele mai pure si mai falnice molidisuri din tara. Renumele european al molidului
bucovinean este atat de mare si unanim recunoscut incat unii cercetatori au
presupus ca vestitele viori cremoneze ar fi fost lucrate din lemn adus de pe
aceste meleaguri, iar astazi firme renumite din lume solicita cheresteaua de
Moldovita, Vama sau Pojorata.
Dintre celelalte esente mentionam: bradul, paltinul, fagul, pinul, mesteacanul,
plopul, scorusul. Foarte rara este zada sau laricele, singurul conifer de la
noi care-si leapada iarna toata podoaba de ace.
Un alt conifer foarte cautat in trecut pentru lemnul sau frumos colorat si tare,
un adevarat arbore de fier al padurilor noastre, este tisa.
Pentru a-i preintampina disparitia la care era sortita prin exploatare nerationala
si mai ales datorita cresterii extrem de lente, tisa a fost declarata specie
ocrotita.
Covorul ierbos, ca dealtfel si etajul arbustilor, este slab dezvoltat in aceste
paduri intunecoase. Mai frecvente sunt macrisul , clopoteii, degetarutul, lacramita,
muschii adunati in pernite moi. In schimb, taieturile si lizierele padurii sunt
invadate de rugi de zmeura si mure, soc, caprifoi, tufarisuri de alun, fragi,
iar la altitudine mai mare de afin.
Fauna: La adapostul muntilor si sub poala codrilor, fauna s-a
mentinut bogata si variata pana in zilele noastre, contribuind din plin la frumusetea
si ineditul peisajului din vecinatatea Campulungul Moldovenesc.
Dintre reprezentantii ei mentionam in primul rand cerbul ale carui efective
au sporit in ultimii ani prin reglementarea conditiilor de vanatoare in functie
de sporul anual al speciei, apoi ursul, o alta podoaba de frunte a Carpatilor
nordici. Ca urmare a luarii unor masuri de ocrotire, in padurile din bazinul
mijlociu si superior al Moldovei s-a imbunatatit si situatia cocosului de munte.
Dintre raritatile faunistice amintim si cocosul de mesteacan, care se mai intalneste
in partile nord-vestice ale Obcinilor.
Dintre feline, padurile campulungene adapostesc o specie frumoasa – rasul
, supranumit pantera Carpatilor. Alte specii comune Carpatilor,
dar bine reprezentate in zona sunt: mistretul, atat de numeros incat sapa
pur si simplu poieni intregi si ogoare izolate, jucausa veverita, jderul, lupul,
vulpea, caprioara.
Spre deosebire de padurile de foioase, care rasuna de cantecul pasarilor, padurile
de conifere impresioneaza prin linistea care le invaluie, rar intrerupta de
tobosarul padurii sau de sunetele stridente ale gaitei, la care se adauga forfecuta,
alunarul si pitigoiul.
Din cele aratate, se poate trage concluzia ca regiunea Campulung Moldovenesc
dispune de un fond faunistic-cinegetic bogat si valoros, renumit in intreaga
tara si nu numai. Multe din trofeele recoltate de la animalele vanate aici ,
au obtinut valoroase medalii la concursuri internationale de prestigiu.
Fauna ihtiologica a Moldovei si a paraielor afluente este deosebit
de bogata. Pentru pescarul sportiv intereseaza mai ales pastravul indigen, pastravul
curcubeu, lipanul, cleanul, foarte numeros, mreana de munte. Acestora li se
adauga micutul boistean , porcusorul s.a. Pe raul Moldova,
datorita pescuitului abuziv si poluarii, salmonidele s-au retras in amonte de
Frasin-Vama. In schimb paraiele, cu ape putin adanci dar limpezi si bine oxigenate,
reprezinta biotopuri ideale pentru dezvoltarea lor. Este cel mai mare salmonid
de la noi, care poate ajunge la peste 1 metru lungime si 12-14 kilograme greutate.
Datorita modificarii antropice moderate a cadrului natural, in masivele muntoase
din regiunea Campulung s-au putut pastra numeroase specii de
nevertebrate foarte rare sau chiar noi pentru stiinta, indeosebi in rezervatii.
NETMEDIA SA - Compania noastra gestioneaza cel mai mare sistem de rezervari on-line pentru hoteluri din Romania si Polonia. 
Hotel Sunquest 
Hostel Alexandra N 
Vila Diandra 
