Aceasta sectiune nu are unitati de cazare inscrise !
Daca sunteti proprietarul unui hotel, pensiuni sau vile din si doriti inscrierea in portalul de promovare turistica www.tourismguide.ro accesati pagina Inscrie-te acum !
Pentru a venii in sprijinul echipei TourismGuide de a dezvolta si promova impreuna cat mai eficient localitatea, puteti trimite informatii si poze pe adresa de email: admin@tourismguide.ro
Comuna Straja
din judetul Suceava este asezata in vestul Depresiunii Radauti, avand ca vecini
Ucraina la nord, comuna Putna la sud, Orasul Vicovu de Sus la est si comuna
Brodina la vest. Este asezata de-a lungul raului Suceava si a drumului judetean
209 Radauti Brodina. Calea ferata Dornesti - Nisipitu strabate comuna de la
est la vest.
Relieful este variat cuprinzand
dealuri, Arsita, Cerbul, Scorbura, Magura Vacii, precum si poieni, Sihastru,
unde se afla schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana
Ciumarnar, Poiana Rastoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Intre Vaduri.Vegetatia este
dominata de conifere, brad si molid, iar fauna este bogata in iepuri, vulpi,
mistreti, cerbi si lupi.
Populatia comunei Straja
este curat romaneasca. In 1784 o inscriptie bisericeasca nota existenta a 79
familii . Populatia a crescut ca urmare a sporului natural si a imigratiei.
Recensamintele au evidentiat acest fapt. Astfel, in 1910 existau 3315 locuitori,
in 1939 existau 4662 locuitori, iar in 1956 4103 locuitori. In 1992 populatia
a crescut la 5555 locuitori, iar in 2002 la 5884 locuitori. Locuintele populatiei
sunt in proprietate privata. Constructiile din gospodarie sunt grajdul pentru
vite, bucataria de vara. magazia pentru lemne, camara pentru alimente, poclitul
pentru fan. Locuinta traditionala este construita din lemn de molid sau brad
si este acoperita cu dranita in patru ape.
Scurt istoric
Teritoriul comunei Straja
a fost locuit inca din epoca pietrei, dupa cum arata urmele arheologice. Primul
document care povesteste existenta comunei dateaza din 1750. Facand parte din
Bucovina, a cunoscut stapanirea austriaca pana in 1918. In sec. XIX comuna a
cunoscut o semnificativa deyvoltare economica.
Grave suferinte si distrugeri au afectat localitatea in timpul celor doua razboaie
mondiale ca urmare a trecerii fronturilor. In 1940, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov
o parte din teritoriul comuneipaduri si poieni ramanea la fosta URSS, azi la
Ucraina, slabind considerabil potentialul economic al localitatii.
Dupa razboi comuna Straja s-a refacut treptat. S-a introdus
electrificarea, s-au construit un local de scoala si trei magazine, s-a asfaltat
drumul judetean 209, s-a construit un pod peste raul Suceava, s-au construit
case noi. Dupa 1990 s-au infiintat mai multe societati comerciale.
Posibilitati turistice
In Straja nu
exista unitati turistice de profil, dar sunt conditii pentru turism cu motivatii
ca: sport, vanatoare, pescuit, drumetii, interes pentru folclor, etnografie,
obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi si sanius, turism ecologic
sau etnografic. Se poate vina cerbul, capriorul, mistretul, lupul, vulpea. Pescuitul
ofera posibilitati pentru pastrav, mreana si clean. Iubitorii turismului, vanatului
si pescuitului vor avea momente de neuitat daca vor veni sa se bucure de ceea
ce ofera comuna Straja.
Biserica
Prima biserica ortodoxa in Straja a fost din lemn pe locul
cimitirului vechi, inlocuita de alta tot din lemn, construita pe sesia parohiala
pe locul careia in 1994 s-a ridicat o capela. Intre 1867 si 1870 s-a construit
Biserica centrala din piatra, avand iconostasul pictat de pictorul Bucovinei
Epaminonda Bucevschi. Biserica a suferit mai multe renovari, iar intre 1980
si 1984 a fost repictata. In 1991 in curtea bisericii s-a ridicat Monumentul
Eroilor din Straja, iar in 1997 s-a modificat structura acoperisului
dandu-i se forma romaneasca, inlocuindu-l pe cel gotic. Prin contributia enoriasilorin
anul 2000 s-a montat si instalatia de incalzire cu gaz. Biserica ortodoxa inregistreaza
peste 950 de familii de credinciosi, iar cultul penticostal care are casa de
rugaciuni proprie cuprinde 346 membri.
