Flora si fauna judetului Suceava
Flora si fauna confera judetului Suceava o inegalabila frumusete
si atractivitate. Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52%
din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase.
In imprejurimile municipiului se gaseste atat vegetatie specifica zonei dealurilor,
cat si cea caracteristica zonei de lunca. Suceava si teritoriul
inconjurator apartin in intregime zonei padurilor de foioase care, mult reduse
in decursul vremurilor si care au capatat un aspect discontinuu. In prezent, din
vechiul codru au ramas impadurite doar masivul Dragomirna si dealul Ciungilor-Ilisesti.
Subarboretul acestor paduri este format din lemn maces (Rosa canina),
sanger (Cornus sanguinea), corn (Cornus
mas), alun salbatic (Corylus colurna),
soc (Sambuscus nigra) etc.
Vegetatia de lunca a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase
(salcia, rachita, plopul, arinul) si ierboase (rogoz, pipirig, izma, piciorul
cocosului).
Pintre toate acestea se gasesc si plante rare, veritabile monumente ale naturii,
ocrotite de lege. Astfel, la cea 9 km de oras, vizitatorii intalnesc rezervatia
floristica Ponoare unde exista deditei (Pulsatilla
patens si Pulsatilla montana), ruscuta
de primavara (Adonis vernalis), frasinei (Dictamnus
albus), stanjenei (Iris coespitosa si
Iris sibirica),bulbuci (Trolius euro-pueus).
Tot in apropiere de Suceava, la 6 km de oras, pe teritoriul
comunei Moara, se afla Rezervatia
floristica de la Frumoasa, mai mica decat cea de la Ponoare,
cu specii asemanatoare, dar si cu alte plante rare, printre care amintim vinetelele
(Centaurea marclial-liana).
In perimetrul orasului, in parcul central, langa Muzeul de stiintele naturii,
se afla un exemplar de fag rosu (Fagus silvatica v.
antropurpurea), iar langa cinematograful Modern traieste
un castan comestibil (Castanea vesca).
Patura erbacee specifica zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron
brandzae) si iarba grasa (Por-tulaca oleracea).
De asemenea, se bucura de conditii bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice
si legumele.
Diversitatea conditiilor fizico-geografice din zona se reflecta si in cadrul
lumii animale prin bogatia de mamifere, mai ales ierbivore, precum si prin numeroasele
pasari.
In padurea de la Patrauti traieste o colonie de cerbi
(Cervus elaphus), iar in cea de la Mihoveni
sant multi fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic
in zona il mai prezinta iepurele (Lepus euro-paeus),
caprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis
vulpes) si mistretul (Sus scrofa), care
populaeza padurile din apropiere.
Dintre pasari predomina graurele (Onolus ono-lus),
botgrosul (Coccothraustes coccotliraustes), sitarul
(Scolopax rusticola).
Apele din zona sunt populate cu mreana (Barbus jluviatilis),
clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thy-molus
thymalus), scobar (Chonarostoma nasus)
si crap (Cyprinus carpio) ce prezinta o mare importanta
economica.
Sub egida Academiei Romane sunt protejate si ocrotite peste
20 de rezervatii naturale din judetul Suceava:
Rezervatii geologice: - Cheia Moara Dracului; Stratele geologice de
la Pojorita; Clipa triasica de pe paraul cailor -Fundu Modovei
Rezervatii forestiere: - Codrul multisecular de la Slatioara; Padurea
multiseculara de pe masivul Giumalau; Padurea de la Zamostea; Tinovul mare de
la Poiana Stampei si Saru Dornei.
Rezervatii floristice: - Fanetele seculare de la Ponoare - Bosanci;
Fanetele seculare de la Frumoasa-Moara; Fanetele seculare de pe muntele Todirescu
- Masivul Rarau; Mestecanisul pitic de la Lucina; Strugurele ursului de la Benea
- Moldova Sulita; Complexul de nuferi din Salcea.
Rezervatii mixte - Complexul natural-geologic de la Zugreni; Complexul
geologic din Calimani; Turbaria de la Gradinita
