Orasul Motru
nu are o istorie veche, este orasul fara arhiva, fiind creatia unui popor liber
si harnic. Se afla asezat la jumatatea distantei dintre doua orase vechi ale
tarii: Targu-Jiu si Drobeta Turnu Severin.
Aceste meleaguri dainuie din
epoca daco-romana, denumirea raului Motru fiind de origine
tracica, geto-dacica, Mutru sau Mutria, dupa istoricul Giurescu, este de origine
tracica si exprima apa limpede, curata. in epoca romana gasim Ad Mutriam,
asezare care se afla in localitatea Catunele, pe Valea Motrului facand legatura
intre Dunare si munte.
Cea mai veche asezare datata
in hrisoavele Tismanei din 1385 si 1444 este localitatea Plostina,
care la sfarsitul secolului XIV-lea facea parte din judetul Jales.
Dupa anul 1450, Plostina a apartinut
judetului Mehedinti pana in anul 1948, an in care tara a fost impartita in regiuni
si raioane, Plostina apartinand raionului Baia de Arama pana
la 1 ianuarie 1964, iar dupa aceea de raionul Strehaia.
Micul tezaur descoperit la Leurda
in 1964, de muncitorii de la Trustul de Constructii si Montaje Miniere cu ocazia
saparii unui canal in vederea montarii unui transportor cu banda pentru carbune,
atesta existenta poporului in aceste locuri in jurul anilor 196 - 251. Muncitorii
au descoperit 26 monede de argint batute in secolul al II-lea si al III-lea
e.n. in timpul imparatului roman Septimius Sever, pe timpul atacurilor gotilor
si a altor popoare migratoare.
Locuitorii acestei stravechi
asezari au suportat din greu obida, exploatarea si clacasia, lucrand pana in
1863 pe mosia manastirii Tismana, iar dupa aceea pe mosia Statului.
Astfel calugarii manastirii Tismana veneau sa ridice zecimala din produsele
pamantului aproximativ 435 ani, respectand obligatiile impuse de capeteniile
bisericii, la care s-au adaugat si cele cerute de Poarta Otomana.
Rosiuta si Lupoita erau sate
de mosneni, oameni care aveau parcele de pamant fiecare, pentru care plateau
dari, fiind denumiti tarani liberi. Analizand documentele vremii, aflam ca Tudor
Vladimirescu ia in arenda pe 3 ani mosia, Plostina de la manastirea Tismana.
Locuitorii acestei zone au participat
la Rascoala din 1821, inrolandu-se ca panduri in frunte cu Parv, haiduc in oastea
lui Tudor Vladimirescu.
La 24 mai 1966, prin decret al
Consiliului de Stat, pe terenul din lunca Motrului, apartinand
fostei comune Plostina a fost organizat viitorul oras Motru.
La 28 august 1966, au avut loc primele alegeri de deputati in sfatul popular
al orasului.
Incepand cu 1 septembrie 1968
localitatea Plostina, impreuna cu satele Dealul Pomilor, Leurda, insuratei,
Horasti, Rosiuta, Rapa si Lupoita au intrat in componenta orasului Motru,
oras nou creat, odata cu deschiderea zonei miniere.
Rezervele de lignit din Valea
Motrului au fost puse in valoare, odata cu realizarea lucrarilor de
investitii, incepute in 1960, prin deschiderea in prima etapa a trei mine, apoi
prin aparitia Minei Rosiuta si Motru - Vest, iar in 1976, lucrarile de deschidere
a Carierei Lupoaia.
Odata cu dezvoltarea cailor de
acces, respectiv calea ferata Bucuresti - Timisoara din care, la statia Strehaia,
se desprinde o linie secundara cu capatul in orasul Motru,
procesul de transport al carbunelui extras s-a imbunatatit considerabil, oferind
orasului nostru o dezvoltare dinamica, acesta capatand un profund caracter minier.
Astfel orasul Motru ocupa locul doi ca importanta economica
si sociala in judetul Gorj.