Baicoi Istorie | Istoria orasului Baicoi | Informatii localitatea Baicoi

Zona actualului oras a fost intens populata inca din perioadele de timp indepartate chiar daca suntem departe de a cunoaste integral asezarile umene care s-au succedat pe acest teritoriu.
La Tintea au fost identificate monede dace imitand pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea , tatal lui Alexandru Macedon (epoca fierului).

Din aceasta perioada (341 i.H.) dateaza si tezaurul de tetradrahme (imitatii dacice ale monedei lui Filip al II-lea - regele macedonenilor) descoperite la Tintea , dovedind intensificarea legaturilor geto - dacice de la sud de Carpati , cu lumea greco - macedoneana .

Ulterior Burebista a inclus aceasta regiune statului dac (82 - 44 i.H.). Din aceasta perioada atat la Tintea cat si la Baicoi au fost descoperite urme ale unei asezari dacice. Alte urme , atesta o asezare daco - romana si ulterior una romaneasca apartinand culturii Dridu (sec. VIII - X).
Dupa infiintarea Episcopiei Cumaniei care cuprindea si Prahova are loc in anul 1241, marea invazie tatara.

Basarab I facea referire intr-un hrisov dat intre 1324 - 1328, la o capetenie tatara, Baicu (posibil nume la originea oiconimului Baicoi), cu ocazia trecerii hardelor tatare prin aceste locuri. La 28 iunie 1358, se acorda negutatorilor prahoveni, primul privilegiu comercial cunoscut, care confirma existenta drumului comercial intre Transilvania si teritoriul Prahovei.
Traditia orala acorda un loc important inceputurilor din vremea migratiilor tatare cand un oarecare Baicu, crescator de oi, cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu.
In anul 1543 si mai apoi in anul 1595 in socotelile orasului Brasov, apare o mentiune referitoare la localitate : ""Au luat parte la schimbul de marfuri cu Brasovul, negustori din Arges, satele Prahovei, Baicoi"".

Atestarea documentara a localitatii Baicoi ca mosie domneasca este strans legata de intemeierea orasului Ploiesti. Cu ocazia schimbului de mosie pentru mosie, Mihai Viteazul da Baicoiul lui Manole si lui Neculce Logofat, in schimb pentru satul Ploiesti.
Documentul a fost dat in Ploiesti, la 20 mai 7105 (1597) si din el reiese ca mosia Ploiestilor este stapanita de doi boieri mai marunti, Manole si Neculce Logofat.
Cartea de schimb a fost nesocotita de Radu Mihnea in anul 1615, fiindca n-a fost scrisa cu mana lui Mihai Voievod si de aceia jumatate din sat este luat pe seama domneasca. Din documentele din anii 1610 si 1675, rezulta ca numai o parte din taranii Baicoiului au fost rumanizati de Mihai si au trecut in stapanirea lui Manole si Neculce Logofat.
Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615, da in stapanire mosnenilor Pavel Bustea si Gavril ""cu toti fratii si cetasii lor"", jumatate din sat in Baicoi pentru ca este ""a lor batrana si dreapta mosie schimbata in timpul lui Mihai Voievod pentru sase parti mp la Ploiesti"".

Mentiunile documentare folosite la atestarea locuitorilor si localitatii Baicoi dateaza de pe vremea lui Radu Serban, Radu Mihnea si Gheorghe Duca.Din documente reiese ca satul Baicoi ""au fost slobozi, apoi megiasii din sat cati au fost s-au vandut lui Mihai Voievod"".
Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese ca partea jpanesei Tudora si a Radului (feciorul lui Manole) este data in stapanire postelnicului Vlaicu, lui Stan Mazalie si Radului cu fratii si cetasii lor. Intre timp mosia apartinuse Manastirii Brebu si mai apoi Manastirii Margineni.
Atestarea are loc in conditiile cotropirii satelor de tarani liberi, de domni, boieri si manastiri precum si a luptei de rascumparare si dobandire a drepturilor taranimii. Mosnenii din Baicoi devin liberi prin rascumpararea acelei jumatati rumanizate in timpul lui Mihai Viteazul. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, Baicoiul devine din nou mosie domneasca.

Dupa anul 1820, domnul Tarii Romanesti hotaraste ca Enache Ceausu, cumparatorul vamii Campina sa deschida puturi de pacura pe mosia Tintea.
Dupa holera din 1831 Arcadie Zaporojski contracteaza cu Manastirea Margineni exploatarea titeiului din Tintea (1844) iar dupa anul 1864, exploatarea cu sonde .Satele Tintea, Baicoi, Dambu si Liesti apartineau in anul 1832 Plasii Filipesti iar dupa 1864 pana in 1925, au fost organizate in doua comune : Tintea si Baicoi.
In timpul domniei lui Alexandru Ghica, primul domn regulamentar (1834 - 1842), mosia Baicoi este data zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache si Ruxandrei Cantacuzino.
Anul 1864, va aduce improprietarirea a 600 tarani din localitate cu 1600 ha din mosia principesei Cleopatra Calinescu. Tot acum incepe exploatarea petrolului cu sonde.
Primii aparatori ai gliei romanesti, locuitorii zonei au sprijinit cu toate fortele lor, efortul national de obtinere a independentei din anul 1877.

Se realizeaza calea ferata Bucuresti – Predeal, iar in anul 1879 Gara Floresti Baicoi. Incepe etapa petroliera a localitatii cand isi fac aparitia societati ca Steaua Romana, Concordia, Columbia, Astra Romana, Unirea. Tot acum se sapa putul lui Sfetescu la 240 m adancime, al treilea din tara. In anul 1884 ia nastere prima distilerie din Baicoi, a lui Nae Coconea, iar dupa anul 1899 rafinaria Aurora.
In martie 1907 la Baicoi si Floresti taranii cer sa li se arendeze sau sa li se vanda mosia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino.
In timpul razboiului, aliatii au distrus instalatiile petroliere si s-a procedat la infundarea sondelor si incendierea rezervelor. Zona Cotoiu a fost inundata cu petrol formandu-se mlastina de langa hale. La 20 mai 1916, Schela Baicoi a fost bombardata de nemti.
Incepand cu anul 1941 baicoienii sunt trimisi pe front.

In 11 iunie 1948 Baicoiul a devenit oras. Singura unitate industriala a fost Intreprinderea de Stat Petroliera Muntenia care intre anii 1948 - 1955 s-a numit Sovrompetrol. Se realizeaza Clubul Schelei (1949), Spitalul Petrolul (1955), un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu in anul 1960, caminul cultural Tintea, o gradinita, etc.
Se produc schimbari mari in agricultura, legat de colectivizarea fortata. In anul 19620sunt infiintate C.A.P. ""Drumul Belsugului"" Tintea si Ferma Tintea. Apare I.A.S. Baicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima orasului. Avicola , celalalt colos agricol, a fost creat in anul 1963 si a avut in perioada sa cea mai buna 24 ferme cu o productie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate. Au fost construite S.M.A. Baicoi si S.M.A. Liliesti, au aparut unitati noi precum Brutaria, Vinalool etc...

Anul 1978 marcheaza dezvoltarea industriei constructoare de masini, apar F.S.H. si I.U.P.C. care limiteaza navetismul. Se realizeaza P.T.T.R., Scoala cu 16 sali de clasa - Liliesti (1980). Se intareste functia industriala a orasului, sonda 7000 Tufeni produce gaze, dupa anul 1989 se realizeaza depozitul de 5500 t fructe, se reia traditia targului, se construieste Biserica Tufeni, se reface Casa de Cultura Liliesti, se desfiinteaza C.A.P.-urile, iar terenurile se redau proprietarilor legali.