Valenii de Munte | Turism Valenii de Munte | Cazare Valenii de Munte | Accommodation Valenii de Munte

Cazare Valenii de Munte | Orasul Valenii de Munte

Este atestat documentar ca targ al sacuienilor si vama in secolul al XV-lea, intr-o porunca a lui Dan al II-lea de la 1431. Valenii de Munte a fost resedinta lui Nicolae Iorga, aici gasindu-se in prezent Casa Memoriala Nicolae Iorga, care poate fi vizitata.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au facut ca prezenta omului sa fie atrasa inca din cele mai vechi timpuri. Cercetarile arheologice sau lucrarile intamplatoare au scos la iveala urme din vechime incepand cu paleoliticul mijlociu si continuand cu etapele succesive, mezeliticul si neoliticul.

Muzee, monumente si lacase de cult

Muzee:
Casa memoriala N. Iorga
Muzeul Etnografic Valea Teleajenului
Muzeul de Stiinte Naturale Cultura Prunului
Muzeul de arta religioasa si Scoala de misionare nationale si morale Regina Maria

Monumente:
Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creatia lui Oscar Hand
Bustul N. Iorga din fata Bisericii Manastirea, creatia sculptorului Emil Russi
Bustul N. Iorga din fata Colegiului National N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici
Bustul N. Tonitza din fata Centrului de Cultura Europeana
Monumentul eroilor din fata Complexului muzeal
In apropiere poate fi vizitat Castrul roman de la Drajna.

Biserici, temple Lacase de cult:
Biserica Manastirea
Biserica Nica Filip
Biserica Berceni
Biserica Berevoiesti
Biserica Sfantul Ioan
Biserica Sf. Nicolae Tabaci

Date cronologice Valeni de Munte

In anul 1431 atestare documentara a localitatii Valenii de Munte intr-o porunca a lui Dan al II-lea.
In anul 1433 prima atestare documentara a drumului Teleajenului (Valeni - Drajna - Cerasu - Slon - Varful lui Craiu - Tabla Butii - Vama Buzaului - Brasov).
La 1 octombrie 1473: este semnalata prezenta lui Stefan cel Mare la Cetatea Teleajenului (poate Homorciu), unde taie capetele parcalabilor lui Radu cel Frumos, le ia in robie femeile si da foc cetatii.
In anul 1573 Alexandru al II-lea intareste fiilor popii Neagoe mosie peste valea Valenilor.
In anul 1580 Mihnea Turcitu da o intarire marelui spatar Albina asupra mosiei Albinari (Aricestii Zeletin), care ajungea pana la hotarul Valenilor. In 1581 tot Mihnea Turcitu intareste altora ocine in hotarul Berevoiestilor (azi cartier in Valenii de Munte).
In anul 1608 Radu Serban intareste marelui vornic Cernica si sotiei sale Chiajna satele Predeal Sarari, Valeni si Berevoiesti, pe care le imparte jumatate cu manastirea de la Gradiste.
In anul 1645 prima marturie documentara asupra judetului Sacueni (Saac) cu capitala la Valenii de Munte, de unde se va muta la Bucov in 1781.
In anul 1684 Miron Costin mentioneaza in cronica sa Valenii de Munte printre orasele Tarii Romanesti.
In anul 1794 Targovetii orasului sunt in proces cu egumenii manastirii din localitate, pentru regularizarea situatiei lor pe mosia acesteia.
In anul 1794 Se mentioneaza in documente targul domnesc Valenii de Munte.
In anul 1797 existenta unui dascal platit la scoala din Valeni.
In anul 1832 Valeniul numara 518 gospodarii, cu 2590 suflete.
In anul 1848 Nicolae Balcescu recruteaza din randul locuitorilor comisarii de propaganda David Almajanu, I. D. Petrescu si Ion Gherasim Gorjan.
In anul 1907 se instaleaza aici istoricul Nicolae Iorga care deschide, in iulie 1908, Universitatea populara de vara.