Scurt istoric Gura Humorului | Obiective Istorice si Turistice in Gura Humorului

Ridicand in anul 1488, pe locul unei constructii mai vechi, din lemn, manastirea Voronet, domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare a ctitorit o asezare manastireasca a carei faima a trecut peste vreacuri granitele tarii. Cu pictura exterioara pastrata in conditii uimitor de bune, biserica acestei manastiri, ca si cele de la Humor si Moldovita, este o marturie a neobisnuitului procedeu decorativ care a constituit una din cele mai interesante manifestari de arta din trecutul poporului roman.

Mai tarziu, domnitorul a inzestrat manastirea cu numeroase danii, intre care “o seliste anume - Poiana, la Gura Humorului”. Este prima mentiune documentara a locurilor pe care s-a dezvoltat, peste secole, localitatea Gura Humorului.
Datand din 26 Noiembrie 1490, documentul a fost intocmit pentru a consemna un schimb intre manastirile Humor si Voronet, ultima primind aceasta seliste.

Incepand cu anul 1775, aceste teritorii sunt cuprinse in acea parte a nordului Moldovei anexata Imperiului Habsburgic, care s-a numit Bucovina si care timp de 144 de ani s-a aflat sub dominatie straina. In conditiile in care stapanirea austriaca a cautat sa exploateze bogatiile solului si subsolului, in unele localitati aflate in amonte de Gura Humorului au aparut exploatari miniere sau forestiere, care au pus in valoare mai intens bogatiile codrilor si subsolurilor. La 10 Septembrie 1782 aici este mutat comandamentul militar austriac, care construieste o fortareata. In acest context a progresat si asezarea situata la varsarea Humorului in Moldova.

Din datele statistice, epoca de inflorire a statiunii Gura Humorului a inceput cu a doua jumatate a secolului XIX - lea. Dupa 1800 in localitate incep sa se stabileasca germani, poloni, evrei, ucraineni... intemeind, in 1835, colonia cu numele "Bori". In 1835 localitatea este legata telegrafic cu Viena, iar in 1904 este declarata oras.
Prin asezarea ei langa stravechiul drum de legatura intre Moldova si Transilvania, localitatea a castigat un important rol comercial. La sfarsitul secolului XIX - lea(1890), Gura Humorului avea 3.502 locuitori, mici unitati industriale si era definita printr-un negot provincial cu vite si cereale. Era locul unde se facea schimbul intre produsele sesului cu cele ale muntelui. Incepand cu anul 1893, Gura Humorului a devenit si resedinta de judet, iar in 1905 localitatea a fost declarata oras, ceea ce i-a inlesnit si mai mult dezvoltarea.

Dupa Marea Unire din 1918, cand meleagurile humorene au revenit in componenta statului national unitar roman, orasul a cunoscut un continuu progres. Astfel, in 1936 avea 6.200 de locuitori, cateva fabrici de cherestea, o tabacarie, o uzina electrica, o caramidarie, ateliere de olarit, multe “pravalii”.

Suprafata administrativa a orasului este de 6.984 ha. Din punct de vedere teritorial, statiunea Gura Humorului are ca vecini:
- la nord, comunele Manastirea Humorului si Partesti,
- la sud, comuna Slatina,
- la est, comunele Paltinoasa si Valea Moldovei,
- la vest, comuna Frasin.

Populatia orasului este de 16.839 locuitori (1999), majoritatea fiind de religie ortodoxa (16.380 locuitori).