Situata in satul Sucevita,
pe valea parauli Sucevita, la o distanta de 18 km sud-vest de orasul Radauti,
Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului
al XVI-lea, cu cheltuiala intregii familii de boieri Movila dintre care Ieremia
a domnit in scaunul Moldovei intre anii 1595-1606.
Prima ctitorie a familiei Movilestilor,
care a precedat actualului complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta,
datand din preajma anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiopul, fratii
Movila, ajungand sfetnicii voievodului si avand o situatie economica prospera,
incep construirea unei manastiri de amploare. prima cladire ridicata a ansamblului
a fost biserica zidita intre anii 1582-1584.
Dupa venirea pe tronul Moldovei, in 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua
pridvorase, amplasate la intrarea in biserica pe laturile de nord si de sud,
zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisarea de cetate
medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad pe latura de nord a
complexului, precum si chilii pentru calugari.Tot timpul domniei lui Ieremia
Movila se picteaza biserica in interior si exterior.
Biserica cu hramul Invierea
Domnului este construita in stilul arhitecturii moldovenesti, stil
consolidat in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, care este de fapt
o imbinare armonioasa a elementelor de arta bizantina si gotica, la care se
adauga elemente de arhitectura ale vechilor bisericii din lemn din Moldova.
Pictura, realizata in fresca,
a fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie,
si se pastreaza in forma originala. Programul iconografic al picturii interioare
si exterioare respecta traditia constituita in prima jumatatee a secolului al
XVI-lea - epoca lui Petru Rares - dar introduce si unele teme noi, cu caracter
teologic-dogmatic, cum este scena din conca naosului, reprezentand imnul liturgic
Unul Nascut ... si alte reprezentari ale Sfantei Treimi. O
trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia
spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti cum sunt:
Sf. Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic
Gheorghe, Viata lui Moise, s.a., prezentate cu scop educativ. Stiinta si maestria
pictorilor se descifreaza cu deosebire in abordarea perspectivelor studiate,
a popularii fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spatiului artistic
postbizantin din aceasta zona a Europei.
Tabloul votiv, reprezentand intreaga
familie a lui Ieremia Movila, se desfasoara in partea stanga a usii naosului,
in partea opusa a usii aflandu-se al doilea tablou votiv, cu Mitropolitul Gheorghe
Movila, initiatorul constructiei bisericii, precum si cu tatal fratilor Movila,
Ioan Movila, fost logofat, calugarit la batranete, cu numele de Ioanichie.
Pictura naosului reprezinta Viata
Mantuitorului Iisus Hristos - minunile si patimile.
Pictura esterioara a Manastirii
Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti
cu pictura exterioara, singura care-si pastreaza latura de nord, unde este reprezentata
scena Scara virtutilor, cea mai impresionanta, prin amploarea
si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. In aceasta scena este
redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune,
pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat.
Pe peretii celor trei abside,
in sapte registre, este redata Rugaciunea tuturor sfantilor,
tema unica in arta crestin-ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova.
Partea sudica este decorata cu Arborele lui Iesei, avand la
baza filozofii antici, Acatistul Maicii Domnului, Rugul
in flacari si Acoperamantul Maicii Domnului.
Pictura murala de la Sucevita,
considerata de cercetatorul de arta francez Paul Henry testamentul artei
moldovenesti, incheie epoca de mari creatii, care a fost secolul al
XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la Humor, Moldovita,
Arbore
si Voronet
constituie capodopere ale artei universale.
In camera mormintelor sunt imormantati
fratii voievozi, Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi de morminte, din
marmura romaneasca de Ruschita, constituie valori artistice ale sculpturii medievale
romanesti. Iconostasul sau catapeteasma, care desparte altarul de naos, este
sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo, in anul 1801.
Manastirea Sucevita
poseda o colectie de obiecte, de certa valoare artistica si culturala, expuse
in actualul muzeu, fosta sala de consiliu a manastirii, situata pe latura de
est a incintei. Printre exponate se remarca cateva broderii de valoare exceptionala,
datand din secolele XV-XVI-lea, din vremea lui Stefan cel Mare si Ieremia Movila,
lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle. Cele mai importante piese sunt
portrete lui Ieremia si Simion Movila si un epitaf cu perle, tetraevangheliarele
ferecate in argint aurit, un chivot donat de Mitropolitul Gheorghe Movila.
In complexul cultural-artistic
pe care-l reprezinta Manastirea Sucevita, vizitatorul dornic de a cunoste arta
medievala a secolelor XV-XVI, intalneste aici, arhitectura religioasa, de aparare
si civila, monastica, pictura, sculptata in lemn si piatra, broderii, manuscrise
miniate si argintarie. Datorita valorii sale complexe si indeosebi a rolului
educativ religios cultural, faima Manastirii Sucevita a trecut de mult hotarele
tarii, aceasta superba perla a ortodoxiei romanestti inscriindu-se in randul
operelor de cultura universala.
Manastirea Sucevita care
strajuieste de patru secole la poalele muntilor, ca o marturie a credintei noastre
stramosesti si a istoriei neamului, va dainui peste veacuri intretinand vie
faclia spiritualitatii ortodoxe romanesti.