In ceea ce priveste istoria acestor
meleaguri, o problema controversata in randul istoricilor o constituie, cand
s-a stabilit populatia secuiasca pe acest teritoriu, care este originea lor.
Cronicile confirma ca intotdeauna limba lor materna a fost si este cea maghiara.
Izvoarele istorice arata ca secuii
in zonele Treiscaune - Ciuc - Odorhei si Gheorgheni au fost
stabiliti in secolul al XIII-lea pentru apararea hotarelor rasaritene. Izvoarele
scrise ramase din acest secol, registrele papale din 1333-1334 atesta numeroase
asezari locuite de aceasta comunitate in zonele Ciuc, Odorhei
si Gheorgheni.
Datorita rolului pe care au indeplinit
secuii in apararea hotarelor, le-au fost acordate privilegii speciale care au
contribuit la pastrarea obiceiurilor etnice si sociale. In secolul XVI, odata
cu intemeierea principatului independent al Transilvaniei si
in randul secuilor s-a accentuat divizarea paturilor sociale,
fapt care a influentat structura economico-sociala a comunitatii. Aceasta divizare
si nemultumirile de clasa au dus la izbucnirea unor rascoale impotriva domnitorilor
János Zsigmond, Báthori István si Báthori Zsigmond.
Domnitorii din secolul XVII au
recunoscut vechile privilegii, pentru serviciile aduse principiilor, insa odata
ce Ardealul a intrat sub dominatia Habsburgica
in anul 1690, secuimea a trebuit sa se supuna noilor conditii. Aceste conditii
si mai ales obligativitatea inrolarii in ostile greniceresti a dus la rascoala
de la Siculeni din anul 1764, inabusita de armata Habsburgica.
Rascoalele din anii 1601-1602 si navalirile repetate ale tatarilor intre anii
1657-1661, respectiv 1694 au afectat foarte grav aceste tinuturi.
Secuimea a avut
o contributie deosebita atat in razboaiele de independenta conduse de principele
Rákóczi Ferenc al II-lea, cat si in revolutia din 1848-1849. In
vara anului 1849 (31 iulie-01 august) intre Ciuc si Casin pe varful Nyerges
a avut loc una dintre ultimele confruntari din timpul revolutiei intre armata
revolutionara si cea imperiala.
In timpul dualismului pe actualul
teritoriu al judetului existau doua judete - Ciuc si Odorhei,
iar zona Toplitei apartinea judetului Mures-Turda. Din cauza slabei dezvoltari
a industriei, a cailor de comunicatii (cale ferata), meleagurile secuiesti au
avut o dezvoltare mai lenta fata de alte zone. Dupa construirea caii ferate
economia a cunoscut o tendinta de dezvoltare, in primul rand in domeniul industriei
lemnului. Avantul dezvoltarii socio-economice de la inceputul secolului a fost
zdrobit de primului razboi mondial.
Incepand cu anul 1920 s-a schimbat
structura politica. Dupa retrocedarea Ardealului locuitorii
acestor meleaguri s-au acomodat la noile conditii sociale si de viata.
Monumentele arhitecturale existente in zona estica si vestica a judetului pastreaza
si astazi ceea ce au mostenit de la cultura crestina a vestului. Aici pot fi
gasite monumentele gotice si renascentiste situate la limita estica al ariei
culturale europene.
In secolul XIII a fost construita
in Odorheiu-Secuiesc capela Isus, fiind martor
a stilului roman-tarziu in Ardeal. Una dintre cele mai frumoase constructii
populare gotice este biserica-fortificata din Carta, construita in sec. al XV-lea,
cu bastioanele si turnul portii gotice si cu ferestrele sale ascutite.
O alta perla arhitectonica este
turnul bisericii din Racu-Ciuc construit in sec. al XIV-lea
cu picturile murale exterioare. Frescele de pe peretii bisericii-fortareata
din Darjiu au fost pastrate din sec. al XIV-lea reprezentand legenda Sfantului
Ladislau, dar ceea ce este deosebit este faptul ca in peretii fortaretei au
fost create nise in care se pastreaza si astazi cerealele satului si hrana in
general.
Am putea continua lista adaugand
biserica unitariana din Inlaceni, biserica catolica din Joseni, biserica reformata
din Daia, biserica din Sumuleu-Ciuc, biserica Sfantu-Ioan din Delnita, biserica-monument
din Armaseni, manastirea ortodoxa din Toplita.
Din randul monumentelor istorice amintim numai cateva cum ar fi Cetatea
Mikó din Miercurea Ciuc, cetatea-ruina din Odorheiu-Secuiesc
si castelul Lázár din Lazarea.