Suprafata:
41293 km2
Asezare geografica:
latitudine nordica 45°50" - 47°48" , longitudine estica 5°58" -
10°30"
Populatia: 6
988 858 locuitori
Densitatea populatiei:
159 locuitori/km2
Capitala: Berna
(355297 locuitori)
Limbi oficiale:
germana, franceza, italiana, retoromana
Produse importate:
masini, autovehicule, instalatii electrice, alimente, fier si otel, textile,
produse petroliere.
Produse exportate:
masini, ceasuri, textile, medicamente, echipamente electronice,materiale chimice
organice
Moneda: francul
elvetian: (1 franc = 100 centime sau rappen)
Produs intern brut
(PIB): 283.508 milioane dolari USD
Forma de stat:
republica federala
Asezare Geografica
Elvetia este o tara din interiorul continentului si nu are iesire la nici o
mare. Se imparte in trei zone geografice distincte: la nord-vest se intinde
lantul muntos Jura, in centru se afla Bazinul Elvetian, restul suprafetei in
jur de 61%, fiind ocupat de muntii Alpi la sud si la est. Regiunea cea mai joasa
este Bazinul Elvetian, dar inaltimea medie depaseste si aici 500 de metri. Muntii
Jura sunt cutati si se intind peste granite, in Franta si Germania. Lanturile
muntoase acoperite de paduri se ridica la peste 1600 m. In Alpii de Vest se
afla varful Monte Rosa, care cu inaltimea lui de 4634 m este cel mai inalt varf
din Alpi. Raurile cele mai mari sunt Rinul si Ronul.
Clima
Clima Elvetiei este continentala de tip central-europeana, dar prezinta variatii
mari de la o regiune la alta, datorita diferentelor mari de inaltime. Iernile
sunt reci, avand temperatura medie de 0°C in Bazinul Elvetian si in vai,
dar ajunge si sub -10°C in regiunile ridicate. Vara , temperatura medie
este intre 18-20°C pe suprafetele mai joase, dar in muntii este mai joasa.
Cantitatea medie de precipitatie in Zurich este de 1000 mm anual, iar in regiunea
orasului Santis este 2000 mm anual. Majoritatea precipitatiilor cad iarna sub
forma de ninsoare. Cele mai inalte regiuni sunt acoperite mereu cu zapada si
gheata.
Limba
Elvetia este o confederatie: uniunea a 20 de cantoane si 6 semi-cantoane, fiecare
avand un sistem administrativ autonom. Din cele 4 limbi oficiale, 65% din populatie
vorbeste germana, 18,4% - mai ales in jurul Genevei - franceza, 9,8% italiana
(in tinutul Ticino) si 0,8retoromana. Daca luam in consideratie muncitorii straini,
limba spaniola este mai vorbita decat retoromana (1,6%).
Mineritul si industria
Energetica
In afara de sare, care se exploateaza in vaile Rinului si a Ronului, Elvetia
nu are resurse minerale. Jumatate din energia electrica este produsa in centrale
hidroenergetice, 37% in centrale nucleare, iar restul se produce in centrale
termice cu titei importata. Majoritatea centralelor hidroenergetice functioneaza
in Muntii Alpi, in care s-au realizat peste 40 de lacuri artificiale pentru
stocarea apei.
Turismul
Una din ramurile principale economice, turismul, acum implineste o suta de ani.
La inceput a fost turism in adevaratul sens al cuvantului, adica excursii in
muntii splendizi elvetieni, cu florile lor fermecatoare, si alpinismul, dar
dupa1950 schiul a devenit foarte popular. Azi turismul reprezinta 15% din venitul
total al tarii.
Agricultura
10% din suprafata tarii este cultivata, iar alte 40% se utilizeaza ca pasuni,
dar o parte insemnata din acestea sunt acoperite iarna cu zapada, deci sunt
inutilizabile. Numai 4% din populatia activa lucreaza in agricultura, producand
2% din produsul intern brut. Ramura principala este industria laptelui, vacile
fiind tinute in principal in grajduri, datorita climei. Din surplusul de lapte
se produce lapte condensat, branzeturi si ciocolata. Pastoritul se desfasoara
in munti, iar in Bazinul Elvetian exista numeroase crescatorii de porci. Aici
este singura regiune unde cultivarea pamantului are o importanta mai mare decat
zootehnia. Se cultiva grau, orz, secara, cartofi, in, canepa, tutun si sfecla
de zahar. In 18 cantoane, spre exemplu pe dealurile din Neuchatel, se practica
viticultura. Elvetia poate produce numai jumatate din necesarul propriu de alimente.
Silvicultura
Peste un sfert din suprafata totala este acoperita cu paduri, chiar si vaile
si pe alocuri Bazinul Elvetian, nu numai muntii. Din lemn se produc hartie,
case si mobila. Pe langa acestea, este utilizat drept combustibil pentru incalzire
si numeroase familii, iarna se ocupa de fabricarea unor obiecte traditionale
- jucarii, cutiute muzicale, etc.
Industria
Industria de prelucrare produce 21% din produsul intern brut. Branza, ciocolata,
alimentele conservate si produsele din lemn elvetiene sunt vestite. In Elvetia
se mai produc masini, textile, medicamente si materiale chimice. Multe dintre
acestea sunt produse mici de calitate deosebita, de exemplu ceasurile elvetiene
de renume mondial, care se fabrica mai ales in cantonul Jura. A celasi lucru
se poate spune si despre medicamente. In Basel se produc vopsele, iar cantoanele
St. Gallen si Zurich sunt vestite datorita produselor lor textile. Industria
de masini produce de obicei utilaje pentru alte ramuri ale industriei elvetiene,
si anume motoare Diesel si masini de cusut.
Transportul
Reteaua elvetiana de transporturi este foarte dezvoltata. Cele 5031 km de cai
ferate, sunt aproape in totalitate electrificate, si in munti au construit peste
600 de tunele, printre care Simplon are lungimea de 19,8 km. In regiunile muntoase
sunt construite cai ferate cu cremaliera, funiculare, si sisteme teleferice.
Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. Trecatoarele naturale care tranversaza
muntii au o importanta deosebita, spre exemplu stramtorile Sf. Bernard, Sf Gothard
si Simplon. In Basel, Zurich si Geneva exista mari aeroporturi internationale.
Orase
Aproape o treime din populatie traieste in primele cinci orase ca marime. Zurich
este un centru bancar mondial, iar Geneva (173.509) este port, centru turistic
si sediu pentru numeroase organizatii internationale. Basel (179.956) este port
fluvial, centru industrial si un nod important in caile comerciale spre Germania
si Franta. Capitala tarii, Berna, este un centru industrial si de productie
de ceasuri, iar Lausanne (123.940) este centrul regiunii franceze. Locarno este
considerat centrul regiunii italiene.
